Comunicate de presă

În ciuda creșterii economice deosebite statul încasează din ce în ce mai puțini bani, ceea ce înseamnă că atât de necesarele școli, spitale și autostrăzi se vor lăsa așteptate în continuare. Primul trimestru din anul 2018 continuă declinul veniturilor pe care statul le are la dispoziție si le poate folosi pentru investiții în sănătate, educație, infrastructura de transport, precum și pentru plata pensiilor și salariilor. O comparație corectă a veniturilor încasate în diferite perioade se face prin exprimarea acestora ca procent din Produsul Intern Brut (PIB). Comparația veniturilor nominale încasate în ani diferiți este lipsită de sens, deoarece nu ia in considerare inflația și creșterea economică. Ceea ce face Guvernul PSD-ALDE este o scamatorie pentru a lua ochii celor neavizați. 

Astfel veniturile totale exprimate nominal au crescut, în termeni comparabili – de exemplu daca raportăm veniturile totale la Produsul Intern Brut (PIB) - ponderea veniturilor totale exprimate ca procent din PIB a scăzut de la 7.3% în 2016, la 6.9% în 2017 și la 6.9% în 2018. 

Din păcate, pentru a masca declinul încasărilor, Guvernul prin Ministerul Finanțelor Publice continuă să raporteze venituri "umflate" de circa 13 ori, la categoria fondurilor europene de coeziune aferente exercițiului financiar actual. Deși acestea au fost de numai 300 de milioane de lei în trimestrul 1 din 2018, Guvernul raportează 4.2 miliarde de lei, respectiv cu 3.9 miliarde de lei mai mult, printr-un truc contabil introdus recent, prin care include în fondurile europene de coeziune subvențiile europene aferente agriculturii. 

Lipsa de predictibilitate fiscală precum și deprofesionalizarea și politizarea ANAF au făcut ca veniturile fiscale să scadă la 3.8% din PIB, față de 4.7% din PIB în 2016. Cele mai slabe încasări se înregistrează la impozitul pe profit, TVA și accize. La aceste categorii de venituri chiar și încasările nominale sunt sub nivelul anilor precedenți. Reducerea încasărilor din TVA și din accize indică o creștere a fenomenului evazionist, pe fondul politizării ANAF. Încasările din TVA au scăzut cu 0,1 puncte procentuale față de perioada similară din 2017, în condițiile în care cifra de  afaceri din  comerţul cu amănuntul a crescut într-un ritm accelerat (+8,7% în perioada ianuarie-februarie 2018). Încasările din TVA sunt cu 1 miliard mai mici decât în 2016, ajungând la numai 1.44% din PIB, fata de 1.6% in 2017 și 1.9% din PIB în 2016. 

Încasările din accize au evoluat în tandem cu încasările din TVA (scădere de 0,1pp), ceea ce înseamnă că reintroducerea supra-accizei s-a resimțit doar în buzunarul românilor, nu și în bugetul de stat. În ciuda reintroducerii supra-accizei la combustibil în 2017, precum și a creșterii consumului de combustibil, statul încasează din accize sume în scădere cu circa 300 milioane de lei față de 2016, respectiv 0.6% din PIB față de 0.8% din PIB cu 2 ani înainte. În ciuda creșterii activității economice, statul încasează din  impozitul pe profit mai puțin cu circa 300 de milioane de lei, respectiv 0.4% din PIB, față de 0.53% din PIB în 2016 si 0.47% din PIB în 2017.

Un paradox al guvernării social-democrate este creșterea excesivă a poverii fiscale pe forța de muncă și reducerea poverii fiscale pe capital. Astfel, efectele combinate ale debandadei fiscale cauzată de mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat și politizarea ANAF au condus la o situație paradoxală în care impozitele pe forța de muncă sunt principala sursă de venit a bugetului general consolidat. Contribuțiile la asigurări ajung să reprezinte 2.4% din PIB, impozitele pe salarii și venit sunt 0.71% din PIB, în timp ce impozitul pe profit este de numai 0.4% din PIB, aproape o optime din impozitele și contribuțiile plătite de forța de muncă.

În ceea ce privește realizarea programului de colectarea a veniturilor publice, toate categoriile de venit sunt sub programul trimestrial proiectat la elaborarea bugetului pentru anul 2018. Veniturile fiscale se situează cu mult sub programul asumat, respectiv la 95% din total. Cele mai mari nerealizări sunt la veniturile din accize, TVA și impozit pe profit. Numai 87.6% din sumele datorate statului sub formă de accize au fost încasate de stat. Acest fapt este rezultatul unei combinații de factori, respectiv creșterea evaziunii fiscale pe piața produselor accizabile, deprofesionalizarea ANAF și supraestimarea posibilităților de încasare a veniturilor. Această situație impune măsuri imediate de redresare a încasărilor și recuperare a minusurilor, pentru a evita corecția cheltuielilor. Cele mai afectate cheltuieli vor fi cele de investiții.

Cheltuielile totale ale BGC au reprezentat 7,7% din PIB, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 1 punct procentual față de perioada similară din 2017. Această creștere este total necorelată cu cea a veniturilor bugetare, Guvernarea PSD-ALDE demonstrând o lipsă de viziune în ceea ce privește cadrul fiscal-bugetar.

Ca urmare a rigidizării structurii bugetare (În T1 2018, 75% din veniturile fiscale se distribuie către salarii și pensii, față de 67% în T1 2016) și a evoluțiilor de pe piețele externe, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 0,4 miliarde lei față de perioada similară din 2017 (o creștere de 18,4%). Politica de generare a unor cheltuieli bugetare cu caracter permanet ce sunt apoi acoperite prin aplicarea unor taxe și impozite, uneori de pe o zi pe alta, va fi întotdeauna privită cu scepticism de către investitori. Acest lucru este cu atât mai important dacă privim necesarul de finanțare pentru anul 2018 ce se situează la aproximativ 75 miliarde lei.

Cheltuielile de capital au crescut cu 0,3 puncte procentuale față de perioada similară din 2017, însă această creștere este cauzată în principal de achiziția de tehnică militară, investițiile realizate de CNADNR fiind în continuare la nivelul înregistrat în 2017 și 2016.

Ca urmare a evoluțiilor bugetare din T1 2018, soldul BGC s-a înrăutățit cu circa 6 miliarde lei, ajungând la un deficit de 0,5% din PIB. Prin comparație, soldul bugetar în perioada similară din 2016 și 2017 a fost excedentar (+0,2% din PIB în 2017 și 0,4% din PIB în 2016.

Pentru redresarea acestui derapaj bugetar, Platforma Romania 100 recomandă depolitizarea ANAF și evaluarea cu maximă responsabilitate a cheltuielilor pe care le angajează statul. Considerăm că o Agenție Națională de Administrare Fiscală profesionistă, cu atitudine preventivă în relație cu firmele și cetățenii va putea acoperi golul de venituri. Totodată, trebuie prevenită risipa banilor publici prin prioritizarea și monitorizarea cheltuielilor publice, inclusiv a celor de investiții. Este nevoie și de o mai mare responsabilizare a Guvernului în a explica destinația cheltuielilor publice. Este momentul ca Guvernul PSD-ALDE să recunoască în mod onest eșecul politicii fiscal-bugetare și să recurgă la măsuri credibile, până nu e prea târziu.