Comunicate de presă

Gestionarea ineficientă a fondurilor europene continuă să aibă efecte dezastruoase pentru România: după ce în 2017, mai mult de 1,2 miliarde euro alocate pentru perioada 2007-2013 au fost dezangajate* și deci pierdute definitiv, Guvernul actual este din nou foarte aproape să piardă aproape 1,7 miliarde euro alocate pentru perioada 2014-2020. Pentru a evita acest lucru, Guvernul ar trebui să trimită declarații de cheltuieli eligibile pentru un total de 1,8 miliarde de euro până pe 31 decembrie 2018.

Guvernul PSD+ALDE a aprobat ieri o ordonanță de urgență care permite supra-contractarea între 50% și  200% în încercarea disperată de a accelera absorbția fondurilor europene.


Această măsură nu este însă cea potrivită, nici pe termen scurt și nici pe termen lung din următoarele motive: 


  • Între momentul lansării apelurilor de proiecte și semnarea contractelor vor trece între 6 și 9 luni. Ceea ce înseamnă că adoptarea acestei Ordonanțe de Urgență are toate șansele să fie inutilă.

  • În plus, pentru orice proiect nou, de la semnarea contractului și până la prima cerere de rambursare trimisă de către beneficiari și verificată de autoritățile române va trece cel puțin încă 1 an, ceea ce înseamnă ca este imposibil ca decontarea la Comisia Europeană să se facă în 2018. Cu atât mai mult, Premierul nu a menționat dacă autoritățile române au capacitatea de a gestiona și verifica aceste cereri de rambursare, etapa obligatorie înaintea declarării cheltuielilor către Comisia Europeană. Declararea unor cheltuieli ineligibile expune România la un risc ridicat de corecții financiare, ce vor trebui suportate din bugetul de stat, adică de la contribuabili.  
  • În cazul în care se dorește contractarea unor proiecte aflate deja în desfășurare, problemele potențiale sunt și mai grave: dacă aceste proiecte nu au fost selectate în prealabil pentru finanțare cu fonduri europene asta înseamnă că nu respectau criteriile de selecție și/sau de eligibilitate. Selectarea lor în acest moment și încercarea de a deconta cheltuielile aferente ar putea duce la descoperirea de nereguli care pot atrage după ele corecții financiare aplicate României de către Comisia Europeană și care vor trebui suportate din bugetul de stat, deci, ca și în cazul anterior, tot din buzunarul cetățenilor.


Un element adițional de luat în calcul este faptul ca administrația din România trebuie să co-finanțeze cu un minim de 15% proiectele care beneficiază de fonduri europene. În graba de a adopta ordonanța de urgență, Guvernul Dăncilă a uitat să prezinte care ar fi impactul bugetar al supra-contractării de până la 200% și care vor fi sursele de finanțare pe care se bazează, aceasta fiind de altfel o cerință constituțională (art. 138.5).

Platforma România 100 consideră că este, din păcate, deja prea târziu pentru a mai evita pierderea a sute de milioane de euro, fonduri esențiale pentru dezvoltarea României, din cauza guvernării ineficiente a PSD+ALDE, care a fost ocupată cu luptele politice interne în loc de a gestiona buna administrare a țării. 


Sumele cu risc important de dezangajare sunt următoarele:


Programe Operaționale (PO)

Suma cu risc de dezangajare**

PO Regional

831.792.809 de euro

PO Capital Uman

592.766.657 de euro

PO Infrastructura mare

203.986.491 de euro

PO Competitivitate

76.691.449 de euro

PO Capacitate administrativă

45.664.498 de euro

Total România

1.750.901.905 de euro



* Dacă tranșa anuală alocată unui program nu este acoperită cu cereri de plată sau pre-finantare până la sfârșitul celui de-al treilea an, fondurile necheltuite încetează să mai fie disponibile pentru programul respectiv. Acest mecanism urmărește urgentarea punerii în aplicare a programelor și monitorizarea operațiunilor de finanțare a acestora.


**Sumele cu risc de dezangajare au fost calculate pe baza comparației dintre suma totală care trebuie justificată până pe 31.12.2018 cu totalul dintre declarațiile de cheltuieli trimise de autoritățile române până pe 15.03.2018 și pre-finanțarea deja plătită în perioada 2014-2017 și cea prevăzută pentru 2018 (conform articolului 134 din Regulamentul (UE) 1303/2013).