Comunicate de presă

România are cea mai ridicată rată a infracțiunilor grave și a criminalității organizate din Uniunea Europeană. În 2013, 57% dintre victimele rețelelor de traficanți de persoane identificate in spațiul UE au fost cetățeni român iar în 2015 numărul acestora s-a ridicat la 6101 sau 40% din totalul victimelor.

Criminalitatea organizată este „o afacere multinațională”. Rețeaua de la Țăndărei a câștigat cel puțin 40.000 lire sterline/copil traficat/trimestru. În total, 1.086 copii au fost scoși din țară de membrii rețelei pentru perioade mai mari de 2 ani. Captura de cocaină de la Constanța din 2016 a fost estimată la peste 600 milioane de Euro, iar ferma de canabis din Timiș (2017), la peste 4 milioane Euro.

România a demonstrat în ultimii 3 ani că poate fi un partener european de încredere în combaterea criminalității organizate. OUG 78/2016, aprobată de Parlament în mai 2018, dă posibilitatea procurorului-şef al DIICOT să reformeze această structură specializată în vederea eficientizării urmăririi penale prin întărirea capacității de efectuare a investigațiilor financiare și prin completarea personalului Direcției cu lucrători de poliție judiciară.

Propunerea Ministrului Justiției pentru funcția de procurorul-şef al DIICOT a unui magistrat fără experiență în investigarea acestor infracțiuni speciale, într-un moment de reformă instituțională, reprezintă o modalitate indirectă de stopare a eradicării criminalității organizate

DIICOT trebuie condusă în perioada imediat următoare de un procuror cu experiență în acest domeniu, care să reformeze instituția în conformitate cu nevoile reale de destructurare a rețelelor de criminalitate organizată care acționează pe teritoriul României. 

Prin Acordul de aderare a României la UE, semnat cu toate statele membre la 25 aprilie 2005 la Luxembourg, Guvernul României și-a asumat angajamente concrete privitoare la eradicarea criminalității organizate: 

Capitolul 24: Justiţie şi Afaceri Interne, (Pct. 7) - Să dezvolte şi să pună în aplicare o strategie multianuală coerentă împotriva criminalității, care să includă acţiuni concrete pentru a reduce statutul României de ţară de origine, tranzit şi destinaţie a victimelor traficului de persoane şi să prezinte anual statistici credibile privind modul în care acest fenomen infracțional este controlat.”

Din păcate, autoritățile române nu au dat curs acestui angajament în perioada care a urmat aderării la Uniunea Europeană. Prima și ultima Strategie națională de combatere a criminalității organizate a fost aprobată prin HG nr. 1171/2005, pentru perioada 2004–2007. Ideea unei strategii împotriva criminalității organizate se mai regăsește ulterior în raportul anual al DIICOT din 2015 și e sumar reluată în cadrul raportului din 2016. De asemenea, controlarea și investigarea eficace a acestui fenomen infracțional poate fi realizată numai printr-o reformă reală și responsabilă a DIICOT, în baza prevederilor OUG nr. 78/2016. 

Având în vedere obligațiile bilaterale asumate de România prin Acordul de aderare, solicităm Președintelui României, dar și reprezentanților UE și ai statelor membre direct afectate de fenomenul criminalității transfrontaliere să își îndrepte atenția către procedura de avizare în CSM a numirii candidatului propus pentru funcția de procuror-șef al DIICOT. Avem convingerea că avizul CSM va fi unul responsabil, în acord cu nevoile actuale ale DIICOT și cu obligațiile României ca stat membru al Uniunii Europene.

Din păcate încrederea noastră in guvernul actual al României este extrem de limitată iar asaltul actual al coaliției PSD/ALDE asupra independenței justiției pare că se extinde și la investigarea eficientă a infracțiunilor grave și criminalității organizate ce intră în competența DIICOT.