Comunicate de presă

După nouă ani de eforturi financiare pentru ca România și românii să-și recapete forța economică, pare că ne întoarcem de unde am plecat, cel puțin în termeni bugetari: Deficitul bugetar din februarie, de 0.59% din PIB, se situează la nivel apropiat de cel din februarie 2009, de 0.7% din PIB. Asta în condițiile în care situația economică este cu totul alta: cu nouă ani în urmă, România s-a aflat într-o recesiune puternică, în plină criză economică mondială, iar PIB-ul s-a contractat cu peste 6%. În 2018, România țintește o creștere economică reală de aproape 6% iar economia globală se află în urcare.  

La nivel de încasări, este evident că reducerile de taxe și impozite din 2017 (reducerea cotei de TVA, eliminarea supra-accizei și eliminarea taxei pe active, eliminarea celor 102 taxe) au fost măsuri populiste cu efecte negative majore. Pierderea de venituri nu a putut fi recuperată din dinamica activității economice nici prin reintroducerea supra-accizei și nici prin reducerea evaziunii fiscale, așa cum s-a afirmat de către coaliția PSD-ALDE. Dimpotrivă, oprirea programului de modernizare a ANAF și politizarea ANAF rămân singurele explicații pentru reducerea colectării veniturilor fiscale.

Este îngrijorătoare scăderea încasărilor din impozitul pe profit și din accize în condițiile în care economia crește în ritm accelerat, supra-acciza la combustibil a fost reintrodusă anul trecut, iar consumul a crescut. Cât privește încasările din TVA, acestea au crescut față de 2017, însă au scăzut cu aproape 1 miliard de lei față de 2016. De observat și că în 2017 si 2018 ce s-a colectat din taxa pe valoare adăugată nu mai ține pasul cu consumul, ceea ce denotă o creștere a evaziunii fiscale.

În plus, este extrem de gravă continuarea denaturării informațiilor publice legate de venituri: sumele sunt artificial îngroșate prin includerea subvențiilor pentru agricultură în categoria sumelor primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și pre-finanțări aferente cadrului financiar 2014-2020. Ne așteptam ca noul ministru de finanțe să pună capăt dezinformării și să înregistreze aceste subvenții separat în bugetul general consolidat. Dar nu s-a întâmplat! Concret, din cele 3,13 miliarde de lei înregistrate ca sume primite de la Uniunea Europeană, aproape 93% (2,9 miliarde de lei) reprezintă subvențiile europene pentru agricultură, fonduri care au fost introduse în buget începând cu anul 2017 pentru a crește, pe hârtie, performanța guvernului în absorbția de fonduri europene. Numai circa 230 de milioane de lei, adică 7 % din suma înregistrată sunt, de fapt, fonduri europene de coeziune. Adică nivelul real al absorbției de bani europeni! 

Veniturile totale reale raportate la PIB de numai 4.3%  sunt cele mai mici din ultimul deceniu, dacă exceptam anul 2017 când veniturile publice au colapsat atingând 4% din PIB in luna februarie. În condițiile în care, în perioada post-criză, veniturile totale din ianuarie și februarie s-au păstrat în intervalul 4.6-4.8% din PIB. Asta chiar și în anii cu reduceri semnificative de taxe si impozite, în special de TVA, cum au fost 2015-2016. 

Bâlbâielile fiscale și slaba administrare a veniturilor își spun cuvântul. Veniturile fiscale continuă să scadă la 2.3% din PIB - cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Au scăzut chiar și față de anul precedent cu 0.1 puncte procentuale din PIB, cu 0.6 puncte procentuale din PIB față de 2016 și cu 1.2 puncte procentuale față de 2008. Scăderea veniturilor fiscale nu are nicio explicație obiectivă în condițiile în care activitatea economică a crescut și nu am avut reduceri de taxe și impozite.   

În structură, toate categoriile de venituri au scăzut în termeni reali față de primele două luni ale anului precedent, iar unele au scăzut chiar și în termeni nominali. Astfel, impozitul pe profit  scade la 539 de milioane de lei, cu 31 de milioane sub 2017 și cu 205 milioane sub 2016. Accizele scad până la 3.7 miliarde de lei, cu 245 de milioane de lei mai mici față de primele două luni ale anului 2017 și cu 466 de milioane sub 2016. Această scădere continuă la accize este îngrijorătoare în condițiile în care supra-acciza la combustibil a fost reintrodusă anul trecut, iar consumul a crescut. La o creștere anuală nominală a consumului de 22% in 2018 față de 2016, încasările veniturilor din accize ar trebui să crească în același ritm, lunar și anual, respectiv o creștere de circa 900 de milioane de lei față de 2016.  

Celelalte venituri fiscale cresc în termeni nominali, însă nu țin pasul cu creșterea economică și consumul. Astfel, încasările din TVA au crescut cu 681 de milioane de lei față de 2017 și au scăzut cu aproape 1 miliard de lei față de 2016, respectiv circa 10%. Reducerea TVA cu 1 punct procentual in 2017 ar fi trebuit să fie compensată în încasări prin creșterea consumului. Remarcăm că în 2017 și 2018 încasările din TVA nu mai țin pasul cu consumul, ceea ce denotă o creștere a evaziunii fiscale. 

Încasările bugetare din impozitul pe venit și la alte impozite fiscale scad ca procent din PIB deși reușesc mici plusuri nominale. Contribuțiile la asigurări cresc cu 28% față de anul precedent, reflectând pe de o parte transferul contribuțiilor de la angajat la angajator și creșterile salariale în special în sectorul public și creșterea salariului minim.

În ceea ce privește partea de cheltuieli, evoluția acestora arată clar că programarea bugetară este total nerealistă. Măsurile populiste susținute de Coaliția PSD-ALDE nu pot fi acoperite prin veniturile colectate chiar dacă economia a crescut. 

Situația arată astfel: în primele două luni, cheltuielile bugetului general consolidat au crescut cu 38.5% față de anul precedent, până la 47.8 miliarde lei, respectiv 5.2% din PIB. Creșterea spectaculoasă a cheltuielilor de capital se datorează, în principal, achizițiilor de echipamente militare (2.4 miliarde lei) și, într-o mai mică măsură, a celor la nivelul autorităților locale. Din păcate, numai 108 milioane de lei au fost cheltuiți pentru infrastructura rutieră de către CNAIR. Cheltuielile de personal și cele cu asistența socială au ajuns, cumulat, la 84.2% din totalul veniturilor fiscale si contribuțiilor. Această rigidizare a bugetului general consolidat indică disponibilități financiare din ce in ce mai reduse pentru investiții în domenii vitale, cum ar fi educație, sănătate, infrastructură. 

De altfel, evoluția negativă a veniturilor, coroborată cu creșterea cheltuielilor fixe din bugetul general consolidat, pun sub semnul întrebării toate investițiile și în anul 2018.