Comunicate de presă

Marcăm astăzi un veac de la Unirea Basarabiei cu România, eveniment istoric cu o rezonanță aparte. Ziua de 27 martie 1918 a fost una a speranței că într-o zi toți românii care trăiau în afara granițelor statului român vor fi uniți într-o singură ţară și se vor putea dezvolta și exprima ca parte a unui popor liber și prosper.

O istorie vitregă a făcut ca Basarabia să-și trăiască propria-i dramă: anexată de URSS și asuprită de un regim totalitar, a fost nevoită să urmeze un alt drum. La o sută de ani de la Marea Unire, credem că România și Republica Moldova au un destin european comun, împărtășind aceleași aspirații și valori ale europenismului.  Conștiința apartenenței la neamul românesc și la limba română are aceeași rezonanță la Chișinău și la București, indiferent de barierele fizice care-au fost ridicate pe Prut. Unirea politică cerută în aceste zile de românii de pe ambele maluri ale Prutului trebuie în primul rând să prindă viață în jurul unor proiecte economice, comerciale, și sociale, academice şi culturale comune, care să anime cele două societăţi şi mai apoi să dea contur, și consistență și forță valorilor și cererilor politice comune.

Unirea Basarabiei cu România s-a produs ca urmare a jertfelor românilor de pretutindeni în Marele Război, căci România s-a construit prin sacrificii, sânge și lacrimi ale milioanelor de anonimi care au suferit pentru ca idealul generației lor, România Mare, să devină realitate. Acum o sută de ani am căzut și ne-am ridicat, iar la finalul anului 1918 ne-am văzut visul împlinit la Alba Iulia.

România de acum 100 de ani  a avut o clasă politică formată din oameni inspirați, care au crezut în idealurile lor, în puterea, destinul și în dreptul acestui popor de a-și hotărî singur soarta, de a fi respectat în afara granițelor pentru puterea sa de a fi stat demn și neclintit în războaie, pentru credința sa în valorile civilizației europene, ale libertăților și drepturilor oamenilor și popoarelor.

România de acum 100 de ani s-a construit pe valori. Libertatea, democrația,  demnitatea, patriotismul și credința într-o țară mai bună, într-o țară prosperă care să fie lăsată moștenire generațiilor viitoare a fost crezul suprem al acelei generații de oameni de stat. Ei au știut să slujească interesul țării, conectând România la civilizația și valorile Europei. 

Platforma România 100 crede într-o Românie a valorilor, într-o Românie prosperă și civilizată, în care, la fel ca acum 100 de ani, prin efortul colectiv, prin atașamentul și credința în valorile românești și europene, cetățenii români vor construi și vor lăsa urmașilor o țară cu un viitor prosper și cu un destin european. 


CONTEXT ȘI REPERE ISTORICE

●În ziua de 27 martie 1918, la Chișinău, Sfatul Țării votează și proclamă Unirea Basarabiei cu România. Actul Unirii consemna: În numele popoprului Basarabiei, Sfatul Țării declară: republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și al dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna, se unește cu mama sa România. În favoarea Unirii au votat 86 de deputați, 3 împotrivă, 36 de abțineri și 13 deputați au lipsit de la ședință;

●În Panteonul luptătorilor pentru unire se numără: Constantin Stere, Ion Inculeț, dr. Daniel Ciugureanu, Pantelimon Halippa, ultimii doi fiind întemnițati de comuniști. De altfel, dr. Daniel Ciugureanu (1885-1950) fost președinte al Consiliului de Miniștri ai R.D. Moldovenești și ministru pentru Basarabia în 1918-1919 a și decedat în condiții neelucidate în noaptea în care a fost arestat.

●Actul Unirii a fost dus la Iași de către o delegație basarabeană, iar la data de 9/22 aprilie 1918, regele Ferdinand  a ratificat actul Unirii, documentul fiind contrasemnat de prim-ministrul Alexandru Marghiloman.