Comunicate de presă

În ultimul deceniu România a reușit, în ciuda rezistenței puternice din partea unui segment larg al spectrului politic, să construiască o justiție puternică și independentă, bazată pe profesionalismul și devotamentul judecătorilor și procurorilor români. Succesele înregistrate în lupta împotriva corupției au transformat precedentul românesc într-un model pentru alte state din regiune. Totuși, actuala coaliție PSD-ALDE aflată la guvernare și condusă de lideri politici urmăriți penal sau având deja procese penale pe rolul instanțelor, a declanșat o ofensivă puternică împotriva justiției independente. Încercarea din iarna trecută de modificare a incriminării abuzului în serviciu a adunat sute de mii de români în stradă, inițiativa coaliției fiind blocată.

Acum, coaliția PSD-ALDE pregătește din nou modificări majore ale legislației privind organizarea și funcționarea justiției, de natură să aducă judecătorii și procurorii sub conducerea politică a guvernanților. Modificările legislative, propuse de coaliția PSD-ALDE și introduse în procedură de urgență în Parlamentul României, aduc atingeri grave independenței justiției, printr-o serie de măsuri care reamintesc de legislația anterioară aderării României la Uniunea Europeană.

Magistrații din întreaga țară resping ferm noile proiecte de modificare a legilor justiției „realizate fără consultarea prealabilă a magistraților, în cadrul unei proceduri firești, ținând seama în mod corespunzător de punctul lor de vedere, așa cum a cerut expres Comisia Europeană, fără o expunere de motive corespunzătoare (conform art. 92 alin. 1 teza finală din Regulamentul Camerei Deputaților) și fără studii de impact, respectiv cu ignorarea unui aviz recent al Consiliului Superior al Magistraturii și a poziției ferme a corpului magistraților, prin deturnarea unei proceduri legislative neasumate de Guvern în urma reacțiilor publice . ” 

În pofida unei opoziții ferme din partea a peste 4000 de magistrați care au semnat memoriul inițiat de Forumul Judecătorilor, a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a masivelor proteste publice, coaliția PSD-ALDE insistă asupra promovării modificărilor propuse.

În aceste condiții, Platforma România 100 atrage atenția asupra celor mai importante modificări pe care coaliția de guvernare dorește să le aducă sistemului de justiție din România, subliniind impactul și efectele pe termen lung ale acestora.

 

1)        Subordonarea magistraților prin modificările aduse statutului judecătorilor și procurorilor

Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, deși menită să asigure stabilitatea sistemului judiciar și a carierelor magistraților din România, ajunge, prin modificările propuse, să subordoneze judecătorii și procurorii voinței guvernanților. În același timp, modificările legislative vor produce numeroase disfuncționalități în sistemul judiciar. În cele ce urmează, amintim doar cele mai relevante modificări propuse:

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pot fi demiși fără acordul Președintelui României. Astfel, secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), la propunerea ministrului justiției ori chiar din oficiu, va putea oricând revoca din funcție cei doi conducători de parchet, întrerupând anticipat mandatele acestora, deși numirea lor fusese realizată anterior de către Președinte. Sistemul propus încalcă principiul simetriei numirii și revocării din funcție. Procedura actuală asigură mai multe filtre de decizie și permite controlul reciproc al acestora, astfel ca nici ministrul justiției, nici CSM și nici președintele să nu poată controla integral procesele de numire sau demitere a procurorilor șefi. Lăsarea doar la latitudinea celor șase procurori membri CSM a unei decizii atât de importante va pune în pericol mandatele actualilor deținători ai funcțiilor de conducere din structurile de parchet, iar o eventuală demitere a acestora va fi echivalată cu o răzbunare din partea politicienilor care sunt anchetați penal sau care au fost condamnați definitiv. Pe termen lung, eliminarea pârghiilor de control reciproc dintre cei trei actori instituționali implicați în numirea acestor procurori șefi va afecta stabilitatea și independența întregului sistem judiciar din România, Președintele nemaiputând juca niciun rol în apărarea acestuia.

  • Președintele României este eliminat din procedura de numire a procurorilor şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai Direcției Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori. Modificările incluse în propunerile legislative menționează că aceștia sunt numiți de secția pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului justiției. Același text menționează că secția pentru procurori poate refuza o singură dată propunerile ministrului justiției, motivat. Limitarea numărului de refuzuri pentru secția de procurori a CSM la unul singur golește de conținut atribuția CSM de a face respectiva numire, transformând-o într-o formalitate administrativă, contrar rolului constituțional al acestui organism. Prin aceste modificări, se ajunge practic de la o procedură în care sunt implicați trei actori instituționali în care fiecare are posibilitatea de a contrabalansa orice posibil abuz, la o procedură în care inițiativa aparține ministrului justiției și în care secția de procurori a CSM nu va avea o altă alternativă în afară de a da curs propunerii ministrului, după un eventual prim refuz. Indirect, ministrul justiției își va putea impune opțiunile pentru toate funcțiile anterior amintite.  
  • Răspunderea magistraților este mult lărgită, aceștia fiind supuși unei presiuni semnificative. Dacă acum judecătorii și procurorii răspund patrimonial doar pentru încălcarea legii cu intenția de a vătăma o anumită persoană sau prin realizarea unor greșeli nescuzabile, proiectul propus confirmă lupta actualei majorități parlamentare PSD-ALDE împotriva justiției, lărgind semnificativ răspunderea magistraților. Potrivit proiectului, aceștia vor răspunde patrimonial pentru orice încălcare a unor norme legale ce este de natură să producă o pagubă, chiar și fără a exista intenție sau greșeală nescuzabilă. Acest lucru vulnerabilizează judecătorii, știrbindu-le capacitatea de a lua decizii în mod independent și fără teama de a fi șantajați sau amenințați. Orice posibilă eroare nu va mai fi corectată prin căile legale de atac, ci printr-un nou mecanism de șicanare a judecătorilor. Această măsură, combinată cu campaniile media de discreditare a magistraților implicați în condamnarea unor importanți actori politici generează astfel o importantă limitare a independenței justiției.
  • Perioada de pregătire inițială a viitorilor magistrați este dublată, provocând o iminentă lipsă de profesioniști în instanțele și parchetele din România. Noul proiect dublează de la doi la patru ani durata cursurilor în cadrul Institutului Național al Magistraturii (INM), adăugând obligativitatea efectuării de perioade de practică în cadrul unor entități ce nu fac parte din sistemul judiciar, precum Oficiul Național al Registrului Comerțului sau Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. 

De asemenea, este dublată la doi ani și perioada de stagiu la instanțe și parchete. Sporirea acestor perioade va crea pe termen mediu un semnificativ deficit de magistrați în sistemul judiciar, care este deja supraîncărcat. Acest lucru va duce la termene de judecată și mai lungi, afectând interesele cetățenilor sau ale companiilor care au procese pe rolurile instanțelor. Mai mult, noul sistem va descuraja absolvenții facultăților de drept de la a urma o carieră în magistratură.

Mai mult, dublarea perioadei de pregătire inițială este propusă în absența oricărui studiu de impact asupra capacității INM de a gestiona la standardele actuale pregătirea inițială sau asupra bugetului necesar, nefiind justificată de niciun argument de substanță.

 

2)        Controlul justiției prin înființarea unei entități speciale dedicate urmăririi penale a judecătorilor și procurorilor

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară are drept principale scopuri asigurarea imparțialității judecătorilor și procurorilor, precum și garantarea independenței acestora în raport cu orice influențe exterioare. Modificările propuse de coaliția PSD-ALDE reprezintă o limitare semnificativă a independenței magistraților, instituind Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori. Această direcție specială este dedicată exclusiv investigării și urmăririi penale a magistraților, fie ei judecători sau procurori, ori chiar membri ai CSM. De reținut, competența noii direcții nu va privi doar faptele realizate în legătură cu exercițiul atribuțiilor judiciare ale magistraților, ci orice eventuală infracțiune săvârșită de aceștia, indiferent de circumstanțe, prefigurându-se ca un mijloc de presiune directă asupra magistraților care sunt individualizați ca singura categorie profesională față de care se instituie o direcție specială de investigare.

Deși funcționarea sistemului judiciar din România a făcut obiectul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) instituit de Comisia Europeană în 2006, infracționalitatea la nivelul magistraților nu a fost niciodată identificată drept o problemă specifică, spre deosebire de fenomenul corupției sau cel al criminalității organizate care au stat la baza înființării DNA și DIICOT. Mai mult, actualul Cod de procedură penală asigură deja cadrul legislativ pentru tragerea la răspundere penală  a magistraților, oferind competențe în acest sens exclusiv parchetelor și instanțelor de un grad superior. Se dovedește astfel că propunerea făcută nu este în niciun caz determinată de o necesitate reală a sistemului judiciar din România, ci reprezintă o altă pârghie de presiune sau control pe care factorul politic dorește să o instituie asupra magistraților .

Dimpotrivă, prin inițiativa coaliției PSD-ALDE este pusă în aplicare dorința unor actori politici de intimidare a corpului magistraților, manifestată deja prin campanii media sau comisii parlamentare de anchetă. În particular, efectul urmărit este aducerea sub control a Direcției Naționale Anticorupție, structură de parchet specializată în urmărirea penală a infracțiunilor săvârșite în exercițiul atribuțiilor legale de demnitari, precum și influențarea CSM, organism cheie pentru independența justiției din România.

 

3)        Controlul și politizarea justiției prin transformarea Inspecției Judiciare din structură autonomă în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, într-o structură subordonată unui nou organism, fără bază constituțională, Consiliul de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor din România

Legea 317/2004 are drept obiect de reglementare organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, instituție care este garantul independenței justiției în România. 

Modificările acestei legi, propuse de coaliția PSD-ALDE și introduse în procedură de urgență în Parlamentul României, aduc atingeri grave independenței justiției, printr-o serie de măsuri care reamintesc de legislația anterioară aderării României la Uniunea Europeană, dintre care cele cu cel mai mare impact asupra actului de justiție și independenței magistraților sunt următoarele:

  • Inspecția Judiciară, aflată sub controlul Consiliului Superior al Magistraturii, trece în subordinea unui organism nou, fără bază constituțională, care nu este reglementat și urmează a fi înființat printr-o lege separată. Acest organism este denumit pompos Consiliul de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor, însă despre legea sa de organizare și funcționare care ar trebui să prevadă toate detaliile referitoare la competențe, finanțare, numiri și reguli ale procesului decizional sau garanții de independență nu există nici un fel de informații în prezent. 
  • Singurele precizări din propunerea legislativă a coaliției PSD-ALDE se referă la crearea unui „organism reprezentativ, cu activitate nepermanentă, a cărui organizare și funcționare se stabilesc prin lege”, care preia o serie de atribuții ale CSM. Această modificare reprezintă un atac frontal la independența justiției și o slăbire a competenței CSM ca autoritate constituțională, garant al independenței justiției. O astfel de propunere se circumscrie perfect tentativei fățișe de a exercita control politic asupra unor structuri constituționale care conferă toate garanțiile de independență. 
  • Nu există un studiu de impact sau o analiză care să demonstreze proasta funcționare sau ineficiența Inspecției Judiciare ca structură autonomă în cadrul CSM, sau necesitatea creării unei noi instituții - cu organizare incertă și funcționare paralelă instituțiilor existente în prezent. Mai mult decât atât, actualele prevederi din propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 317/2004 abrogă tacit întreg capitolul VII referitor la organizarea Inspecției Judiciare și statutul inspectorilor judiciari, aspect care creează un vid legislativ nepermis și periculos pentru independența sistemului judiciar.  Prin urmare, modul de înființare al acesteia nesocotește toate rapoartele și recomandările Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, precum și rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției.
  • Atribuțiile plenului CSM sunt mult diminuate și crește competența secțiilor pentru judecători, respectiv procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, fapt care poate conduce la fragmentare și conflict decizional în interiorul instituției. 
  • De asemenea, plenul CSM nu va mai propune Președintelui numirea și eliberarea din funcție a procurorilor și judecătorilor și nu va mai avea o serie de atribuții esențiale cu privire la cariera magistraților, precum dispunerea promovării judecătorilor și procurorilor, organizarea de concursuri pentru numire și promovare în funcții sau numirea comisiilor pentru evaluarea profesionala a judecătorilor și procurorilor. Se abrogă și prevederea prin care plenul CSM convoacă adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, în condițiile legii. 
  • Rolul constituțional al CSM este acela de garant al independenței justiției, ca organism colegial. Toate aceste modificări afectează profund funcționarea unitară și structura colegială a Consiliului Superior al Magistraturii. Procedurile referitoare la numirea sau la cariera magistraților sunt demersuri strâns legate de independența și funcționarea optimă a sistemului judiciar, motiv pentru care astfel de decizii au nevoie de avizul plenului CSM, în componența sa prevăzută de lege.
  • Prin diminuarea rolului plenului CSM, există riscul de a crea, în cadrul aceleiași instituții, două structuri paralele care nu mai colaborează eficient pentru a asigura și garanta buna funcționare și independența sistemului judiciar în integralitatea sa, factorul politic speculând această dualitate a carierei magistraților între judecători și procurori și acționând după principiul „divide et impera” în relația cu sistemul de justiție.
  • Decizia de revocare a unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii se va lua cu votul majorității membrilor, în prezența a cel puțin două treimi din numărul judecătorilor sau procurorilor. În prezent, decizia de revocare a unui membru ales al CSM necesită votul a două treimi din numărul judecătorilor sau procurorilor. 
  • Această modificare vulnerabilizează statutul de membru al CSM și crește presiunea exercitată asupra magistraților, în contextul mai amplu al înființării Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, precum și al unor măsuri fără precedent cu privire la răspunderea magistraților, propuse în cadrul pachetului de ”atac” asupra legilor justiției, asumat de coaliția PSD – ALDE.


Aspectele anterior menționate reprezintă cele mai importante modificări intenționate de coaliția de guvernare PSD-ALDE, dar lor li se adaugă numeroase altele, ce vor determina limitarea independenței justiției române. La 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, justiției române și magistraților care o fac posibilă li se propune o subordonare față de voința politică a diferitelor partide de guvernare. Prin subminarea unei justiții independente, statului de drept din România i se substituie un stat de tranziție, cu trăsături oligarhice. Cel mai important, este pusă în pericol egalitatea în fața legii și apar premisele creării unei caste politice intangibile, care se sustrage politicilor anticorupție.

Independența sistemului judiciar din România și continuarea luptei anticorupție sunt esențiale pentru protejarea statului de drept din țara noastră. Majoritatea zdrobitoare a magistraților români, Consiliul Superior al Magistraturii precum și Înalta Curte de Casație și Justiție a României au respins ferm propunerile de modificare a legilor justiției și au cerut ca vocea să le fie ascultată în cadrul unei dezbateri publice care ține de esența unui stat de drept și a democrației.

Zeci de mii de cetățeni ai României au reluat protestele pașnice împotriva încercărilor coaliției de guvernare PSD - ALDE de a-și subordona justiția și de a captura întregul stat. Avem încredere că toate forțele democratice, politice și civice, vor susține acțiunile care vizează protejarea statului de drept din România, prin păstrarea nealterată a independenței sistemului judiciar și a traseului european al României .

Fără o justiție independentă nu este posibilă o dezvoltare durabilă a României moderne. Centenarul nu poate găsi România mai săracă și mai furată de o coaliție politică care nu își găsește principalul mijloc de apărare în fața judecătorului independent, ci în demolarea independenței judecătorului.

*****************************

Document realizat cu sprijinul comunității tematice „Justiție și politici anticorupție” a Platformei România 100