Comunicate de presă

Execuția bugetară pentru luna ianuarie 2018 arată efectele nefaste ale involuției și bâlbelor coaliției PSD-ALDE din domeniul fiscal asupra veniturilor, a căror dinamică se păstrează sub dinamica Produsului Intern Brut. Veniturile totale ale bugetului general consolidat scad ca pondere în PIB de la 2,73% în ianuarie 2016, la 2,4% în ianuarie 2017 și la 2,31% în ianuarie 2018. 

Impactul negativ este mai accentuat la nivelul veniturilor fiscale, care sunt cu numai 725,8 mln lei mai mari decât ianuarie 2017 dar cu 705,8 mln lei sub nivelul din 2016, în ciuda unei dinamici extraordinare a Produsului Intern Brut. Astfel, veniturile fiscale ale lunii ianuarie scad ca procent din PIB de la 1,78% în 2016, la 1,6% în 2017 și 1,36% în 2018.

Această evoluție negativă a veniturilor fiscale coroborată cu creșterea cheltuielilor fixe din bugetul general consolidat indică perspective sumbre pentru investiții și în 2018. În același timp, declinul veniturilor arată că reducerile cu iz electoral de taxe și impozite (reducerea cotei de TVA, eliminarea supra-accizei și eliminarea taxei pe active, eliminarea celor 102 taxe) nu au putut fi recuperate din dinamica activității economice, nici prin reintroducerea supra-accizei și nici prin reducerea evaziunii fiscale, așa cum au afirmat reprezentanții coaliției PSD-ALDE. 

Un alt element important este continuarea denaturării informațiilor publice legate de venituri prin includerea subvențiilor pentru agricultură în categoria sumelor primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și pre-finanțări aferente cadrului financiar 2014-2020. Ne așteptam ca noul ministru de finanțe să pună capăt dezinformării și să înregistreze aceste subvenții în mod separat în bugetul general consolidat. Astfel, din cele 1.225 milioane de lei sume primite de la UE în exercițiul 2014-2020, 1.100 milioane reprezintă subvențiile pentru agricultură și numai 125 de milioane de lei fonduri europene. 

Cheltuielile publice au continuat sa crească față de anii precedenți atât în termeni nominali cât și ca procent din PIB, astfel încât, în contextul unei performanțe a veniturilor publice sub cea a activității economice excedentul bugetar specific lunii ianuarie s-a diminuat la o treime din excedentul lunii ianuarie 2016.

Alte evoluții importante ale diferitelor categorii de venituri sunt:

  • Impozitul pe profit a scăzut în termeni nominali cu 23.1% față de 2017 și cu 50% față de 2016, în ciuda unei creșteri nominale prognozate a PIB de 23.8% față de 2016. 

Ca atare, ponderea în PIB a impozitului pe profit în luna ianuarie 2018 este de numai 0.024%, față de 0.039% în 2017, 0.061% în 2016 și 0.043% în 2015. Această reducere a încasărilor din impozitul pe profit în condițiile unei creșteri economice robuste indică o modificare a comportamentului de plată al companiilor în comparație cu anii precedenți, respectiv amânarea plăților către sfârșitul perioadei legale de plată, respectiv sfârșitul trimestrului. Această amânare a plății este expresia incertitudinilor fiscale induse de multiplele modificări și erori fiscale. 

Mediul de afaceri este în espectativă, anticipând noi modificări, fie prin eliminarea masurilor ce s-au dovedit a fi eronate si îndreptarea erorilor legislative prezente, fie prin introducerea de noi taxe si impozite pentru creșterea veniturilor bugetare. 

  • TVA a înregistrat o dinamică inferioară atât consumului cât și PIB-ului, scăzând ca pondere în PIB de la 0.93% în ianuarie 2016, la 0.7% în ianuarie 2017 și la numai 0.61% în ianuarie 2018. O astfel de evoluţie înseamnă venituri mai mici cu circa 1,3 miliarde lei. În condiţiile în care consumul a fost singurul motor al creşterii economice, evoluţia încasărilor din TVA este una foarte îngrijorătoare. Anticipăm că introducerea split-TVA din martie 2018 să deterioreze în continuare încasarile din TVA, ca urmare a efectului combinat de evitare a facturării și căutarea breșelor pe piața gri. Deși cota de TVA nu a scăzut cu un punct procentual, la 18%, așa cum scria în programul de guvernare al PSD, încasările reale din TVA scad ca efect al instabilității fiscale și politizării ANAF. 
  • Veniturile din accize au scăzut în ciuda majorării acestora în 2017 și în ciuda creșterii consumului de combustibil, indicând reaprinderea evaziunii fiscale. Astfel, accizele au scazut nominal cu 370 milioane lei față de ianuarie 2017 și 390 milioane față de ianuarie 2016. Ca procent din PIB, ponderea accizelor scade de la 0.33% în ianuarie 2016 la 0.29% în ianuarie 2017 și 0.23% în ianuarie 2018. 
  • Impozitul pe venit a reprezentat 0,35% din PIB, o creştere de doar 0,05 puncte procentuale în condiţiile în care câştigul salarial mediu brut a crescut cu circa 25% (decembrie 2017 vs. decembrie 2015);

În ianuarie 2018, cheltuielile totale ale Bugetului General Consolidat au reprezentat 2,2% din PIB, în creştere cu 4.2 miliarde de lei față de ianuarie 2017 și cu 4,8 miliarde lei faţă de ianuarie 2016, în special ca urmare a următoarelor influențe:

  • Cheltuielilor de personal care au crescut cu aproximativ 1 miliard de lei față de 2017 și 1,4 miliarde lei față de 2016, ajungând la 0,7% din PIB;
  • Cheltuielilor cu asistenţa socială (inclusiv pensii) care au crescut cu aproape 1 miliard față de ianuarie 2017 și 1,5 miliarde lei față de ianuarie 2017, ajungând la 0,9% din PIB;
  • Deşi în programul de Guvernare 2018-2020 este menţionat faptul că „Perioada 2018-2020 va fi una în care vom miza pe creșterea investițiilor, atât cele finanțate din buget sau prin accelerarea absorbției de fonduri europene, cât și prin stimularea investițiilor private”, cheltuielile de capital  au fost mai mici cu 15% în prima lună a anului 2018 in comparație cu ianuarie 2016.

Soldul bugetar s-a menținut excedentar, înregistrând +1,98 miliarde lei, dar excedentul s-a înjumătățit față de ianuarie 2017 și a fost de circa o treime din nivelul nominal din ianuarie 2016 (+4,7 miliarde lei). Ca procent din PIB excedentul lunii ianuarie a scăzut în ultimii ani, de la 0.63% în ianuarie 2016, la 0.41% în ianuarie 2017 și la 0.21% în ianuarie 2018.