Comunicate de presă

Dacian Cioloș, fost prim-ministru al Guvernului României
Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor Publice


Datele oficiale publicate de Institutul European de statistică Eurostat confirmă rezultatul bugetar prudent realizat de Guvernul României în 2016, care a încheiat exercițiul financiar cu un deficit de 3%, potrivit metodologiei europene de raportare (ESA), la limita pragului impus de regulile europene de prudențialitate.

Rezultatul bugetar prudent al României din 2016 este întărit de raportul oficial al ministerului Finanțelor Publice care ia în calcul cheltuielile realizate efectiv în cursul anului (metodologia ”cash”) și care din această perspectivă consemnează un deficit de 2,41%, mai mic chiar decât ținta asumată de 2,8%.

Atât din punct de vedere al metodologiei care ia în considerare cheltuielile realizate efectiv (cash) cât și din punct de vedere al metodologiei europene (ESA), care include și cheltuielile angajate în decursul unui an, rezultatul final al politicii bugetare din 2016 demonstrează și confirmă o politică prudentă și responsabilă a guvernului de la acea vreme.

Iar dacă din punct de vedere al metodologiei naționale, folosită de altfel și în raportările Fondului Monetar Internațional, deficitul bugetar din 2016 a fost de 2,41%, mai mic decât cel asumat inițial (2,8%), în cazul raportărilor după metodologia europeană există o mică diferență față de ținta propusă de 2,95% ca urmare a angajării unor plăți sociale de natură salarială stabilite de instanțele judecătorești sau legiferate în decursul anului.

Angajarea unor plăți suplimentare față de politica Guvernului din 2016 prin proiecte legislative populiste aprobate într-un an electoral, asupra cărora guvernul a atras atenția la acea vreme prin avize negative, ignorate de Parlament, a dus la această diferență între deficitul bugetar ”cash” și deficitul ESA.

Diferența dintre deficitul ”cash” și deficitul ESA a avut în principal cauze independente de voința Guvernului din 2016, cum ar fi:

· Legea 85/2016 care a decis majorarea salariilor profesorilor cu 50% (abrogată în 2009) și pentru acele persoane care nu au câștigat acest drept pe cale judecătorească. Impactul acestei măsuri legislative este de 3,2 miliarde de lei din care 900 milioane lei au fost plătite în 2016.  Astfel, potrivit metodologiei ”cash”, în 2016 a rezultat o cheltuială de 900 milioane lei dar după regulile de raportare europeană, impactul total al măsurii de 3,2 miliarde lei este contabilizat în 2016.

· Despăgubirile pentru foștii proprietari deposedați abuziv de statul român au însumat 2,1 miliarde lei ca urmare a legilor aprobate în acest sens în 2013 și 2014 și care prevedeau înființarea unui fond imobiliar care ar fi urmat să ofere posibilitatea despăgubirii acestor persoane prin astfel de active. Si aceste sume au fost contabilizate in contul anului 2016.

· Despăgubirile pentru plata ”taxei auto”, în sumă de cca. 0,4 miliarde lei, ca urmare a deciziilor judecătorești, deși se vor plăti efectiv în 2017, acestea au fost contabilizate potrivit metodologiei europene tot în 2016.

· Veniturile bugetare din luna ianuarie sunt raportate ca fiind aferente anului precedent, potrivit metodologiei europene. Astfel, căderea veniturilor din luna ianuarie 2017, cu 1,1 miliarde lei față de aceeași lună din anul trecut, este contabilizată în deficitul ESA din 2016.

Așadar, în mod surprinzător și în ciuda unor afirmații publice, faptul că, potrivit regulilor europene de raportare, o parte din cheltuieli deși nu au fost efectuate în 2016 au fost incluse în exercițiul bugetar din anul trecut ”ajută” guvernul actual în sensul în care unele dintre aceste cheltuieli amintite mai sus nu vor mai fi consemnate oficial în acest an iar nerealizările la capitolul veniturilor bugetare din prima lună a anului din 2017 au fost consemnate în contul anului trecut.

Prin urmare, diferența dintre deficitul ”cash” și deficitul ESA nu este nicidecum o ”moștenire grea” din partea guvernului din 2016 care a trebuit să consemneze în contabilitatea oficială europeană inclusiv cheltuieli angajate anul trecut și care vor fi realizate în acest an, ci este in cele din urmă chiar în favoarea guvernului din 2017.

Grav este însă că această diferența arată în același timp deosebirea dintre o guvernare responsabilă și prudentă și o majoritatea parlamentară care într-un an electoral a ignorat avertizările Guvernului și a legiferat creșterea cheltuielilor bugetare chiar împotriva avizelor negative primite.

Guvernul Cioloș își asumă propriile decizii dar nu poate să-și asume unele decizii iresponsabile ale unei majorități parlamentare care a acționat populist într-un an electoral.

Iar dacă un guvern responsabil și prudent cu deficitul bugetar, constrâns de măsurile legislative populiste, a ajuns totuși la limita de 3% din PIB, ne putem îngrijora în mod serios ce se poate întâmpla când aceeași majoritate parlamentară care a forțat acest rezultat are acum toate pârghiile deciziilor politice, inclusiv guvernarea. Și chiar dacă nivelul deficitului bugetar poate fi interpretat ca o decizie politică, depășirea sistematică a unui nivel de prudențialitate prin măsuri populiste costă foarte scump. Nivelul de îndatorare va crește iar generațiile viitoare vor plăti acest mod de gândire.

Prin urmare, aici nici nu mai este vorba de ceea ce spune sau nu Comisia Europeană, prin instrumentele standard pe care le are la dispoziție și pe care le poate declanșa încă de la primele semne atunci când constată abateri sistematice de la normele europene de prudențialitate.

Aici este vorba despre responsabilitatea față de propria comunitate căreia îi amanetezi viitorul prin măsuri populiste, cu efecte pozitive pe termen scurt dar negative pe termen lung.