Comunicate de presă

 
CONSIDERENTE PRELIMINARE

Platforma România 100 este o asociație de cetățeni organizați într-o mișcare deschisă și activă, conectată la societate, cu scopul de a promova participarea în viața publică, prin proiecte dezvoltate pentru promovarea și implementarea celor 10 principii incluse în Manifestul România 100. În cei 3 ani de existență, Platforma România 100 a mobilizat mii de voluntari pentru implicarea în proiecte civice la nivelul comunităților locale, dar și sute de experți din diferite domenii care au contribuit la propunerea de politici publice locale sau naționale. Această vastă experiență ne ajută să avem o privire de ansamblu asupra situației actuale care caracterizează mediul ONG, dar și a nevoilor acestuia care reclamă un cadru normativ actualizat. Mai mult, specific organizației noastre este faptul că avem un număr semnificativ de membri asociați, motiv pentru care nu de puține ori ne-am lovit de diverse piedici birocratice ori lacune legislative.

SCURTĂ DIAGNOZĂ

În ultimii ani, sectorul ONG s-a dovedit a fi unul din pilonii principali ai statului român. De foarte multe ori, organizațiile neguvernamentale au suplinit și asistat prin activitatea lor multe din acțiunile statului. În tot acest timp, cadrul legislativ a fost unul neadaptat nevoilor reale ale sectorului ONG, fiind desuet, birocratic și susceptibil de interpretări și practici neunitare. În anumite situații, legiuitorul a intervenit și a peticit diverse norme aplicabile mediului ONG, însă fără a exista predictibilitate.

Nu doar că o modificare a OG 26/2000 este oportună, ci considerăm că o astfel de intervenție legislativă este necesară și urgentă. Pe lângă consultarea și colaborarea dintre legiuitor și mediul ONG, aspect de altfel esențial al democrației participative, la baza modificărilor legislative din domeniu trebuie să se aibă în vedere simplificarea procedurilor impuse ONG-urilor; sistematizarea și eficientizarea legislației; debirocratizarea și digitalizarea.

Dreptul la liberă asociere este unul fundamental iar legiuitorul are obligația de a face exercitarea acestui drept cât mai facilă și predictibilă.

TEMATICILE SUPUSE CONSULTĂRII

1.    Simplificarea procedurii de înregistrare.


Pe scurt, procedura actuală de înregistrare este extrem de greoaie și birocratică.

Mai mult, la nivelul Judecătoriilor există diferențe în ceea ce privește actele solicitate la înregistrare (de exemplu, jud. Oradea solicită și extras cf. privind sediul social, în timp ce jud. Sector 4 nu solicită un astfel de act, fiind suficient contractul de locațiune/comodat/act de proprietate).

Considerăm că la baza procedurii de înregistrare trebuie să se afle colaborarea dintre instituțiile statului, în sensul că la momentul actual, în vederea înființării unui ONG, se impun o serie de demersuri care necesită vizite repetate la o serie de instituții ale statului. Or pentru simplificarea procedurii este necesar ca toate aceste etape să poată fi realizate la o singură autoritate, care să solicite și să centralizeze toate documentele necesare de la celelalte autorități implicate. Concret:

• Dovada denumirii sediului să se obțină online, iar fondatorii să poată verifica în prealabil dacă denumirea este valabilă; tot prin acest portal să se obțină și autorizațiile administrative prealabile, dacă situația o impune (ex.: art. 7, (32) din OG 26/2000);
• Actul de constituire să fie unic (a se vedea infra pct. 4), încheiat în formă autentică. După autentificare, acesta se încarcă într-un registru național care este legat de baza de date a organului care va efectua înregistrarea;
• Dosarul cu dovada denumirii și actul unic de constituire se depune la organul care va efectua înregistrarea, în baza unei cereri. Depunerea să poată fi efectuată și online;
• La momentul verificării dosarului, organul care va efectua înregistrarea solicită în mod nemijlocit de la ANAF cazierul fiscal al fondatorilor;
• La momentul aprobării înregistrării, se realizează din oficiu și înregistrarea fiscală, asociația/fundația urmând să primească din același loc decizia de înregistrare, precum și certificatul fiscal eliberat de ANAF.
Argumentul principal al acestor propuneri este faptul că un pas esențial în debirocratizare și digitalizare este centralizarea bazelor de date ale serviciilor publice.

2.    Reformarea Registrului național al asociațiilor și fundațiilor și transferul acestuia către o altă entitate;

Registrul Național al Asociațiilor și Fundațiilor poate deveni un instrument foarte util mediului ONG, dar mai ales donatorilor/sponsorilor/publicului larg. În actuala formă (excel), Registrul este greu de accesat. În sensul digitalizării serviciilor publice și centralizării bazelor de date ale statului, în vederea ușurării accesului la aceste date publice, Registrul național ar trebui să fie un portal web de sine-stătător, similar unui motor de căutare. În acest fel, orice persoană interesată poate accesa în mod facil aceste informații, care de altfel sunt publice.

Din punctul de vedere al datelor care se regăsesc în Registru, având în vedere rolului constitutiv, dar și de publicitate față de terți, considerăm că rubricile prevăzute actualmente de Regulamentul privind organizarea Registrului sunt suficiente și necesare.

Referitor la transferul Registrului către o altă entitate, considerăm că Registrul Național ar trebui transferat la ONRC, având în vedere propunerile din prezentul document (infra pct. 10).

3.    Clasificarea domeniilor de activitate a organizațiilor;

Având în vedere activitățile extrem de variate ale ONG, considerăm că un demers în sensul clasificării domeniilor de activitate ar fi posibil doar în urma unui audit asupra activității fiecărui ONG iar clasificarea rezultată să nu limiteze în niciun fel marja de apreciere și autonomia fiecărui ONG.

4.    Document unic de constituire;

În vederea debirocratizării și eficientizării procesului de înregistrare a unui ONG, considerăm imperioasă modificarea legislației în sensul creării unui document unic de constituire. În acest sens, propunem ca pentru constituirea unei asociații să fie suficient un Act Constitutiv, care să preia și elementele specifice Statutului.

De altfel, legislația actuală prevede elemente comune obligatorii atât pentru statut, cât și pentru actul constitutiv, fapt care accentuează oportunitatea unui act unic.

Mai mult, manifestarea pozitivă de voință a fondatorilor exprimată prin acest act unic este dublată și de faptul că prin acesta se trasează și regulile de funcționare a Asociației, specifice Statutului.

Nu în ultimul rând, existența unui act unic ușurează activitatea ONG-urilor și după momentul constituirii. În momentul actual, ori de câte ori apar modificări asupra elementelor comune obligatorii din Actul Constitutiv și Statut, efortul modificărilor este dublu, deși rezultatul este același (ex. La modificarea sediului, trebuie modificate ambele acte constitutive, ceea ce dublează volumul de acte și proceduri necesare de urmat)

5.    Reducerea cuantumului patrimoniului inițial al fundațiilor;

Având în definiția și rolul unei fundații, considerăm că existența unui plafon mai ridicat al patrimoniului inițial al unei fundații decât cel al unei asociații este de esența instituției juridice a fundației. Cu toate acestea, considerăm că nu suntem în măsura în care să facem o propunere concretă asupra cuantumului. Această decizie ar trebui luată având în vedere opinia exprimată de fundațiile existente în România, precum și o analiză asupra impactului și acestora.

6.    Stabilirea unui cenzor pe baza unor plafoane;

Un prim aspect pe care dorim să-l semnalăm este faptul că în forma actulă a art. 27, (1) din OG 26/2000 se observă că legiuitorul delegat a edictat o normă dispozitivă permisivă (...poate prevedea numirea unui cenzor...), în timp ce alineatul următor prevede o veritabilă normă de excepție (...Dacă numărul asociaților este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie),  fără existența unei norme generale de la care să deroge. Acest aspect de tehnică legislativă trebuie remediat în sensul asigurării stabilității raporturilor juridice ale ONG, astfel ca la momentul redactării Actului Constitutiv să existe o practică unitară la nivelul organizațiilor.

Concret, propunem ca premisa de la care se pornește când vine vorba de obligativitatea numirii unui cenzor/comisie de cenzori să nu se realizeze în raport cu numărul de membri asociați, ci în raport cu o serie de plafoane valorice ale activității financiare a Asociației în anul fiscal precedent întrunirii adunării generale în care s-ar alege cenzorul.

7.    Posibilitatea depunerii online a cererii de înființare;

Considerăm absolut necesară introducerea posibilității de depunere online a cererii de înființare. Nevoia de eficientizare, digitalizare și debirocratizare a serviciilor publice este una acută la nivelul întregii societăți iar în acest sens sunt exprimate toate propunerile noastre din cuprinsul acestui document.

8.    Acordarea posibilității tinerilor care au împlinit 14 ani să adere la organizațiile neguvernamentale;

Considerăm că aderarea la o asociație în sensul dobândirii calității de membru asociat/fondator este un act juridic ce comportă consecințe juridice serioase în persoana asociatului/fondatorului cu capacitatea de exercițiu restrânsă, motiv pentru care nu susținem ideea dobândirii calității de membru asociat/fondator de către persoanele cu capacitatea de exercițiu restrânsă.

Deși Codul Civil prevede în art. 41 (2) că persoanele având capacitate de exercițiu restrânsă pot încheia acte juridice cu încuviințarea reprezentantului legal, totuși această libertate oferită de lege este greu de pus în practică atunci când vine vorba de actele juridice pe care un membru asociat/fondator al unei organizații neguvernamentale le are de încheiat în virtutea calității sale. Mai mult de atât, lipsa capacității de exercițiu deplină comportă impedimente în numirea asociatului/fondatorului minor în organele de conducere sau de reprezentare ale organizației, întrucât acesta nu are capacitatea încheierii de unul singur a majorității actelor juridice specifice rolului de conducere/reprezentare.

Cu toate acestea, recunoaștem importanța implicării tinerilor în organizațiile neguvernamentale și rolul formator pe care voluntariatul îl are, motiv pentru care considerăm oportună modificarea legii voluntariatului în sensul acordării tinerilor care dobândesc capacitatea de exercițiu restrânsă posibilitatea de a adera la proiectele organizațiilor neguvernamentale, în baza unui contract de voluntariat, de la momentul dobândirii capacității de exercițiu, fără a se mai asimila voluntariatului capacitatea de muncă prevăzută de Codul Muncii.

9.    Funcționalitatea bazei de date existente a organizațiilor pentru aprecierea corectă a dinamicii acestui sector și a evidenței cât mai complete a acestora;

Baza de date existentă necesită o reformă cel puțin din punctul de vedere al formei și al accesibilității (supra pct. 2). O dată cu această reformă și eficientizare, baza de date poate fi un instrument util în asigurarea unei evidențe cât mai complete a acestui sector. Din punctul de vedere al aprecierii dinamismului acestui sector, o bază de date cu date macro, generale despre fiecare ONG nu are nicio utilitate, atât timp cât nu există și date despre activitățile punctuale ale ONG-ului analizat, precum și date clare despre dinamica de la nivelul guvernanței ONG-ului (aderarea/retragerea unor asociați, componența CD etc.). În acest sens, ONG-urilor ar trebui să li se ofere posibilitatea ca periodic să încarce această bază de date și cu date punctuale despre activitatea proprie.

10.    Introducerea unei proceduri administrative de înființare, modificare, transformare și dizolvare a organizațiilor fără scop lucrativ în locul celei judiciare, prin extinderea sferei de competență a ONRC;

Considerăm că înlocuirea procedurii judiciare cu una administrativă este un element esențial în eficientizarea, debirocratizarea și modernizarea procedurilor incidente mediului ONG. Pe lângă degrevarea instanțelor de judecată, o astfel de măsură ar diminua din formalismul impus de o procedură judiciară și ar încuraja extinderea și dezvoltarea sectorului ONG.

De asemenea, considerăm că instituția cea mai potrivită să preia aceste proceduri este ONRC – pentru centralizare și Oficiile Comerțului de pe lângă Tribunale – pentru înființare, modificare, transformare și dizolvare.  


11.    Alte completări necesare

Considerăm că noua lege ar trebui să aducă o inovație asupra tipului de membri dintr-o asociație, preluând într-o anumită măsură modelul partidelor politice. Astfel să se creeze o distincție clară între membri asociați fondatori și membri asociați care aderă ulterior la organizație, din dorința de a contribui nu doar la activitatea propriu-zisă a asociației, dar și la procesul decizional. În acest moment, în baza statutului, asociațiile au posibilitatea să creeze diferite categorii de membri și să le acorde diferite drepturi.

Ar fi oportun ca legea să traseze clar posibilitatea ca în Adunarea Generală să fie incluși asociații fondatorii și asociații care aderă ulterior (cu stabilirea unei date de referință, similar cu AGA SA), dar fără a fi necesar ca acești asociați din urmă să fie trecuți în actul/actele constitutive ori să fie luați în considerare drept Beneficiari Reali.

Practic, cei care se asociază ulterior participă la procesul decizional în Adunarea Generală, dar consecințele juridice precum calitatea de Beneficiar Real sau Identificarea efectuată în actul constitutiv și în Registrul ONG să incumbe doar asociaților fondatori.

În baza unor criterii de integritate și competență stabilite prin Actul Unic Constitutiv (supra pct. 4), fiecare asociație să primească membri asociați. O astfel de măsură ar încuraja dezvoltarea sectorului prin aportul material și/sau de know-how al asociaților.


CONCLUZIE

Considerăm că evoluția și activitatea din ultimii ani a sectorului ONG nu doar că arată oportunitea modificării OG 26/2000, ci relevă o veritabilă nevoie de îmbunătățire a legislației și de adaptare a acesteia la realitatea din sector, dar și din societate în ansamblul său.

Asociația Platforma România 100 își exprimă intenția de a contribui în mod activ la aceste modificări și ne dorim ca altături de organizațiile neguvernamentale din România care ni se vor alătura demersului să punem la îndemâna legiuitorului expertiza și disponibilitatea noastră.  



DATE DE CONTACT: Filip IANA – manager financiar RO100, filip.iana@ro100.ro



Document realizat de Filip IANA – manager financiar RO100