Comunicate de presă

Insolvența nu este o stratagemă a întreprinzătorilor care nu doresc să-și achite datoriile, cum greșit sugerează ministrul Finanțelor Publice prin declarațiile sale. Legislația insolvenței trebuie să asigure un echilibru între interesele creditorilor, interesele debitorului și interesul general.


Referitor la declarațiile publice ale ministrului Finanțelor Publice, Orlando Teodorovici, și la informațiile apărute în presa scrisă în 8 septembrie 2018, vizavi de preconizatele propuneri de modificare a Legii nr. 85/2014 privind procedurile de insolvență și de insolvență, Platforma România 100 solicită imperativ ministrului Finanțelor Publice și Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză să respecte regulile legale procedurale aplicabile pentru asigurarea transparenței decizionale, prevăzute de Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, sens în care solicităm publicarea anunțului privitor la această inițiativă, care nu se confundă cu publicarea programului de guvernare al PSD-ALDE, cu respectarea termenelor legale și comunicarea textului oficial al propunerilor de modificare a Legii nr. 85/2014.


În prezent, ministrul Finanțelor Publice nesocotește regulile guvernării transparente și înlocuiește procedura dezbaterii publice a proiectelor legislative cu vehicularea propunerilor legislative în dezbaterile TV și furnizarea lor „pe surse“ în presa scrisă.


Coaliția PSD-ALDE trebuie să respecte reguli elementare - într-un stat democratic - ale procesului de elaborare, avizare şi prezentare a proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, sens în care solicităm ministrului Finanțelor Publice ca propunerile de modificare a Legii nr. 85/2014 să fie însoțite de justificare/expunere de motive, în principal pe următoarele direcții: evaluarea/studiul în temeiul căruia se justifică punerea pe agenda publică; părțile interesate din societate cu care s-a făcut consultarea; procesul decizional ce a generat includerea în agenda publică a intervenției; interesul general al propunerilor de modificare a Legii nr. 85/2014.


Insolvența nu este o stratagemă a întreprinzătorilor care nu doresc să-și achite datoriile, cum greșit sugerează ministrul Finanțelor Publice prin declarațiile sale, ci este o situație de criză, situație în care resurse semnificative ale întreprinzătorilor și ale partenerilor lor - bani, timp, energie, cunoștințe – alocate unei afaceri s-au pierdut sau se pot pierde. Nimeni nu trebuie să legifereze în favoarea sa, ci în interesul general. 


Este motivul pentru care legislația insolvenței trebuie să asigure un echilibru între interesele creditorilor (cu asigurarea egalității lor de tratament), interesele debitorului/întreprinzătorului insolvent și interesul general. Din păcate, în România ultimilor 20 de ani, multe insolvențe au fost cauzate de proasta guvernare a statului, de modalitatea în care instituțiile statului interacționează cu agenții economici privați și, nu de puține ori, de cadrul legislativ inadecvat.


Impactul legislației insolvenței asupra economiei naționale și asupra mediului de afaceri este unul major și, în acest context, vehiculatele propuneri ale Ministerului Finanțelor de modificare a legislației insolvenței sunt îngrijorătoare prin potențialul lor de inadecvare, nocivitate și neconstituționalitate.


Îngrijorări majore sunt generate de propunerile de modificare a legislației insolvenței în ceea ce privește:

  • blocarea conturilor bancare ale debitorului/întreprinzătorului care înregistrează debite la bugetul de stat în perioada reorganizării judiciare, cu consecința blocării activității economice a întreprinzătorului și eșuarea oricărei șanse de redresare/reorganizare a activității acestuia;
  • achitarea în procedura insolvenței cu prioritate absolută a creanțelor fiscal - cu nerespectarea principiului fundamental al egalității de tratament al creditorilor, precum și a dispozițiilor legale imperative prioritare;
  • obligativitatea intrării în faliment – lichidare – a companiilor care au datorii față de bugetul de stat și sunt în procedura reorganizării de mai mult de cinci ani;
  • restricțiile la desemnarea comitetului creditorilor din care ar urma să nu mai facă parte anumite categorii de creditori – indiferent de valoarea și de rangul creanței deținute de aceștia – cu încălcarea drepturilor creditorilor principali ai debitorului;
  • introducerea în rapoartele lunare ale administratorilor judiciari a unor elemente privitoare la „conduita debitorului în raport cu organul fiscal“, prin care se urmărește transformarea practicianului în insolvență într-un instrument al Ministerului Finanțelor Publice, cu încălcarea principiilor fundamentale ale procedurii insolvenței și a statutului profesional al practicienilor în insolvență;
  • imposibilitatea solicitării deschiderii procedurii insolvenței de către debitorul care are obligații fiscale al căror cuantum este de 50% din totalul datoriilor sale – cu încălcarea dreptului constituțional al liberului acces la justiție;
  • eliminarea dreptului debitorului de a propune numirea unui practician în insolvență.


Modificarea legislației insolvenței poate fi necesară, dar această acțiune trebuie realizată cu respectarea dispozițiilor legii privitoare la transparența decizională și a regulilor de realizare a politicilor publice, de adoptare a actelor normative. Solicităm Guvernului României respectarea cu strictețe a dispozițiilor imperative ale legii.

Document de poziție realizat cu sprijinul Comunității tematice „Justiție și politici anticorupție” a Platformei România 100