Comunicate de presă

Ministerul Finanțelor a prezentat azi datele oficiale ale execuției bugetare din 2017, primul an de guvernare PSD-ALDE. Din analiza Platformei România 100 reiese că prin modul în care s-au cheltuit banii publici s-a sacrificat dezvoltarea pe termen lung a României, iar țara este vulnerabilă în cazul unei crize. 

Politica fiscal bugetară nu mai stimulează creșterea economică ci mărește dezechilibrele macroeconomice și îndatorează generațiile viitoare, fără măcar a le lăsa moștenire o autostradă.

Cheltuielile salariale și de asistență socială au fost scăpate de sub control și au condus la reducerea la minim a cheltuielilor de investiții. 

Deficitul bugetar este de trei ori mai mare decât limita de deficit bugetar structural și cu 5 miliarde de lei mai mare decât cheltuielile de capital.

Creșterea economică este însoțită de deficit bugetar exagerat, de importuri masive și deficit extern, precum și de creșterea sărăciei. 

Dezechilibrele bugetare au afectat imediat populația prin creșterea dobânzilor și deprecierea monedei naționale.

De asemenea, redăm pe scurt câteva alte ”realizări” ale guvernărilor PSD-ALDE din 2017:

Fondurile europene atrase de Guvernul PSD-ALDE sunt cu  aproximativ 1 miliard de lei mai mici decât cele atrase de Guvernul Cioloș. Chiar și față de propriul program bugetar, guvernul PSD – ALDE se poate "lăuda" cu o absorbție de numai 50%.

Un eșec total al colectării. Veniturile totale ale bugetului general consolidat (BGC) au totalizat 251,8 miliarde lei, ceea ce denotă un real eșec al colectării în comparație cu anul 2016 și chiar față de programul asumat prin Legea Bugetului. Comparând datele din bugetul inițial cu cele din execuție, se remarcă o nerealizare de venituri de 2,9 miliarde de lei.

O umflare artificială a sumelor. S-au majorat artificial veniturile cu 12 miliarde de lei aferente plăților directe pentru agricultură, sume care nu s-au înregistrat în buget până în anul 2017.

Încasări mai mici decât cele ale Guvernului Tehnocrat. Principalele categorii de venituri din impozitul pe profit, TVA, accize și taxe pe proprietate au înregistrat scăderi semnificative față de 2016. Comparațiile arată o creștere a evaziunii fiscale în 2017

Întârzieri mari la rambursarea de TVA, ceea ce afectează activitatea firmelor, posibilitatea de extindere și de investire și crește costurile de operare


Mai departe prezentăm o analiză pe larg a eșecului guvernării PSD-ALDE, așa cum se vede din cifrele prezentate de Ministerul Finanțelor Publice:


Deficit bugetar triplu 

Coaliția PSD-ALDE a ”reușit” un deficit bugetar triplu față de obiectivul de deficit bugetar pe termen mediu, încălcând regulile europene conform Pactului de Stabilitate și Creștere și Compactului Fiscal. Încă din luna iunie 2017, pe baza prognozei pentru 2017, Comisia Europeană (CE) a declanșat Procedura aplicabilă abaterilor semnificative de la obiectivul bugetar pe termen mediu, iar în decembrie 2017 Consiliul a decis că România nu a luat măsuri eficace în vederea corectării abaterii. România este prima țară împotriva căreia CE declanșează această procedură ce atestă deviații fiscal bugetare majore de la regulile de guvernanță economică.

Deficitul bugetului general consolidat exprimat în numerar (cash basis) a fost de 2,88% din PIB, față de 2,4% din PIB în 2016, crescând astfel de la 18 miliarde de lei în 2016 la peste 24.6 de miliarde de lei în 2017. Acest deficit record depășește cu mult investițiile din bani publici de 19,6 miliarde de lei și fondurile europene de coeziune de numai aproximativ 5 miliarde  de lei. Deficitul bugetar record a fost înregistrat în condițiile în care Guvernul PSD-ALDE a luat o serie de măsuri administrative și de politică fiscală fără precedent pentru a încerca să limiteze pagubele:

A închis Trezoreria Statului începând cu data de 27 decembrie, eliminând posibilitatea instituțiilor publice centrale și locale, inclusiv școli și spitale, de a efectua plăți din bugetele proprii în ultima săptămână din 2017. Ordine de plată de miliarde de lei au rămas în sertarele instituțiilor publice;

A crescut artificial și nesustenabil veniturile cu 2,1 miliarde de lei, bani de la companiile de stat din dividende în cuantum de 90% din profitul net și rezerve;

A adoptat măsuri de creștere a impozitării care au adus fonduri suplimentare la buget:

 - reintroducerea supra-accizei la carburant (impact de 650 milioane lei);

- creșterea CAS și CASS prin eliminarea plafonării bazei de impozitare pentru calculul acestora, afectându-i pe salariații cei mai productivi din societate;

- introducerea impozitării contractelor de muncă part-time la nivelul unei norme întregi. 


Veniturile totale ale Bugetului General Consolidat (BGC). Marea ”cosmetizare” a unui eșec

În anul 2017, conform datelor de la Ministerul Finanțelor Publice, veniturile totale ale bugetului general consolidat (BGC) au totalizat 251,8 miliarde lei, ceea ce denotă un real eșec al colectării în comparație cu anul 2016, cu creșterea economică din 2017, cu programul asumat prin Legea Bugetului (o colectare cu 2,9 miliarde lei mai puțin), cât și față de rectificarea bugetară (-5 miliarde lei). Tocmai pentru a cosmetiza acest dezastru, Guvernul PSD-ALDE a majorat artificial veniturile cu 12 miliarde de lei aferente plăților directe pentru agricultură, sume care nu s-au înregistrat în buget până în anul 2017. La o creștere a PIB nominal de 11%, veniturile fiscale au crescut cu numai 2,8%, de la 136,4 miliarde de lei în 2016 la 140,2 miliarde de lei în 2017.  În primele 9 luni ale anului s-a înregistrat o creștere economică mai mare decât estimările inițiale (creștere economică în termeni reali de peste 7% față de 5,2%), ceea ce ar fi trebuie să aducă încasări suplimentare de circa 8 miliarde  lei. 


Aplicând corecția la fonduri europene, în date comparabile, veniturile bugetului general consolidat au scăzut de la 29,4% din PIB în 2016 la 28,5% în 2017, situându-se mult sub ținta de 29,9% din PIB din Legea Bugetului pe 2017. La nivel european, România are cele mai mici venituri după Irlanda (28,5% din PIB venituri totale și 25,2% din PIB venituri fiscale și contribuții) ceea ce limitează posibilitatea de a stimula economia în cazul unei recesiuni și de a promova măsuri reale pentru combaterea sărăciei.

Comparând datele din bugetul inițial cu cele din execuție, se remarcă o nerealizare de venituri de 2,9 miliarde, în ciuda unei creșteri a Produsului Intern Brut cu 27,3 miliarde față de prognoza, respectiv de la 815,2 miliarde lei la 842,5 miliarde lei. Discrepanța între creșterea veniturilor și creșterea PIB nu este altceva decât eșecul guvernării PSD-ALDE de a reduce sărăcia și de a asigura servicii medicale și educație mai bune pentru cetățeni, dar mai ales pentru cei cu venituri mici. Într-un an cu o creștere economică remarcabilă un guvern social–democrat reușește performanța adâncirii decalajelor sociale.


Încasări mai mici decât în 2016

Principalele categorii de venituri din impozitul pe profit, TVA, accize și taxe pe proprietate au înregistrat scăderi semnificative față de 2016, dar chiar si față de bugetul inițial pe 2017, construit pe o prognoză de creștere economică mult mai mică, astfel:

Comparativ cu 2016, veniturile fiscale au scăzut de la 17,9% din PIB la 16,6% din PIB, mult sub prognoza inițială de încasări de 17,5% din PIB. Cele mai mari scăderi de venituri s-au înregistrat pe următoarele surse:

Impozitul pe profit: a scăzut spectaculos față de 2016 cu 4,6%, de la 15,4 mld la 14,7 miliarde lei, deși PIB nominal a crescut cu 12%, iar impozitul pe profit ar fi trebuit să urmeze evoluția PIB. Această evoluție nefavorabilă a veniturilor din impozitul pe profit arată o creștere a evaziunii fiscale în 2017, în ciuda declarațiilor sforăitoare ale guvernanților. 


TVA: în ciuda unui consum nominal mai mare cu peste 10% față de 2016, TVA  a crescut cu numai 3,6%. Chiar dacă luăm în calcul reducerea de 1 punct procentual al cotei de TVA, de la 20% la 19 %, încasările ar fi trebuit să fie în creștere cu minim 8% pe fondul unei dinamici extraordinare a consumului.  Ca atare, veniturile din TVA au scăzut ca pondere în PIB de la 6,8% in 2016 la 6,4% în 2017. Aceste rezultate slabe se înregistrează în ciuda unor întârzieri mari la rambursarea de TVA, ceea ce afectează activitatea firmelor, posibilitatea de extindere și de investire și crește costurile de operare. Încasările din TVA au reușit să se situeze chiar si sub prognoza de încasări din bugetul inițial pe 2017, construit pe o prognoză de consum mult sub nivelul realizat.

 Accize: în pofida introducerii supra-accizei la combustibil și a unui consum dinamic, veniturile din accize au scăzut față de 2016 cu circa 350 de milioane, iar ca procent din PIB s-au redus de la 3,5% în 2016 la 3,2%  in 2017.  

Creșteri de venituri s-au înregistrat la contribuții la asigurări sociale, impozit pe venit și venituri nefiscale, ca urmare a creșterii salariilor, anulării plafonului pentru plata contribuțiilor, creșterii contribuțiilor pentru contractele de muncă part-time și a plăților suplimentare forțate de la companiile de stat. 


Eșec major în atragerea fondurilor europene

Sume primite de la UE (...) aferente cadrului financiar 2014-2020: Fondurile europene primite au reprezentat numai 5 miliarde de lei din cele 17 miliarde lei înregistrate în buget, diferența fiind subvențiile acordate de UE pentru agricultura și care până în 2017 nu se includeau în buget. Astfel, fondurile europene atrase de Guvernul PSD-ALDE sunt cu  aproximativ 1 miliard de lei mai mici decât cele atrase de Guvernul Cioloș. Chiar și față de propriul program bugetar, guvernul PSD – ALDE se poate "lăuda" cu o absorbție de numai 50%. Deși sumele primite de la UE aferente cadrului financiar 2014-2020 au fost considerate de către coaliția PSD-ALDE ca fiind unul dintre motoarele principale ale creșterii economice, absorbția lor a fost una cu mult sub așteptări și sub absorbția Guvernului tehnocrat . Această situație este extrem de gravă deoarece, având în vedere procesul absorbției fondurilor europene, aceasta trebuie să crească de la an la an.


Cheltuielile totale ale Bugetului General Consolidat (BGC)

În anul 2017, cheltuielile totale ale BGC au totalizat 276 miliarde lei, ceea ce reprezintă 32,8% din PIB. Cheltuielile rigide au crescut semnificativ ca pondere în total cheltuieli, în defavoarea cheltuielilor de investiții.

Cheltuielile de personal au însemnat 69,6 miliarde lei, o valoare mai mare cu 12,5 miliarde lei decât în anul 2016, atingând 8,3% din PIB, în creștere cu 0,8 puncte procentuale din PIB față de 2016. În acest fel cheltuielile de personal s-au apropiat de ponderea în PIB a salariilor înainte de criza, respectiv înainte de tăierea salariilor din sectorul public cu 25%. Mai mult decât atât, cheltuielile de personal sunt cu 5,7 miliarde lei mai mari decât estimările inițiale, ca urmare a subestimării inițiale dar și a creșterii numărului de posturi din administrația publică.

Cheltuielile cu asistența socială (categorie care include și pensiile) au însemnat 92,6 miliarde lei, o valoare cu 10,7 miliarde lei mai mare decât în anul 2016, atingând 11% din PIB față de 10,7% în anul anterior. Mai mult decât atât, cheltuielile cu asistența socială sunt cu 4,1 miliarde lei mai mari decât estimările inițiale. Cumulat, cele două categorii de cheltuieli menționate mai sus au ajuns în anul 2017 să reprezinte 60% din totalul cheltuielilor bugetare și 80% din veniturile fiscale. Astfel, structura bugetară în anul 2017 este una extrem de rigidă, nefavorabilă unor investiții în infrastructură care să reducă decalajul economic dintre regiunile țării. Totodată, această structură bugetară rigidă nu oferă spațiu de manevră în situația în care creșterea economică încetinește, lăsând ca singură opțiune reducerea pensiilor, a salariilor sau a numărului de salariați din sectorul public.

Cheltuielile de capital au însemnat 19,6 miliarde lei, o valoare cu 5,5 miliarde lei mai mică față de programul asumat prin Legea Bugetului pe anul 2017. Astfel, programul a fost realizat în proporție de doar 78%. Cheltuielile de capital sunt de peste 8 ori mai mici decât cheltuielile cu salariile si asistența socială și cu 5 miliarde de lei mai mici decât deficitul bugetului general consolidat. Cheltuielile de capital sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii 8 ani de zile. Comparativ cu anul precedent, cheltuielile de capital au scăzut ca procent din PIB de la 2,5% la 2,3%.

Pe scurt, politica fiscal bugetară în 2017 a avut un caracter profund pro-ciclic, cu un deficit bugetar de trei ori mai mare decât obiectivul pe termen mediu și o structură bugetară rigidă. Dezechilibrele bugetare s-au făcut simțite imediat prin creșterea dobânzilor și deprecierea monedei naționale.