Comunicate de presă

Într-un adevărat blitzkrieg parlamentar, majoritatea PSD-ALDE a reușit să adopte modificările la Codul Penal care sunt o ușă deschisă pentru cei care vor să fure din banii publici și care îi pot salva pe șeful PSD în instanță. Printr-un abuz de putere evident, președintele Camerei Deputaților și-a folosit funcția din partid și a coordonat și supervizat adoptarea modificărilor care îl ajută. 

Din păcate, Codul Penal în varianta PSD nu îl vor ajuta doar pe Liviu Dragnea ci pe mulţi alţi condamnaţi sau urmăriţi penal care vor scăpa de pedeapsă în temeiul retroactivității legii penale mai favorabile.

Mai important, Parlamentul României a uitat că rolul principal al regulilor penale nu este cel de a pedepsi, ci cel de a descuraja. Trimiterea unui infractor în închisoare rezolvă de prea puține ori pierderile provocate de fapta lui. În schimb, conştientizarea riscului de a primi o pedeapsă oprește cea mai mare parte a populației de la a săvârși infracțiuni.

Ziua de 4 iulie 2018 nu este importantă pentru că Liviu Dragnea şi câţiva apropiaţi ai acestuia scapă de pedeapsa închisorii, ci pentru că după intrarea în vigoarea a modificărilor, mult mai multe persoane vor fi dispuse să săvârşească fapte considerate până de curând penale, atât timp cât riscul pedepsei scade semnificativ sau chiar dispare.

Pentru a înţelege pe deplin ce a făcut astăzi majoritatea PSD-ALDE pentru România, enumerăm în continuare cele mai importante modificări ale Codului Penal:

***

  • Moartea unor oameni pentru că un funcţionar public a fost neglijent şi nu şi-a îndeplinit corect atribuţiile l-ar fi trimis pe acesta direct în închisoare. Acum, va merge liniştit acasă pentru că neglijenţa în serviciu este dezincriminată; => abrogare art. 298;
  • Este eliminată posibilitatea aplicării unei pedepse mai grave (prin aplicarea, suplimentar, a unei amenzi), atunci când infracţiunea a fost săvârşită pentru a obţine un folos patrimonial. Spre exemplu, falsificarea unui contract pentru a obţine apoi un preţ mai mare nu va mai putea fi sancţionată prin cumularea închisorii cu amenda; => abrogare art. 62
  • Este eliminată posibilitatea condamnării la detenţiune pe viaţă pentru săvârşirea mai multor infracţiuni grave, ce ar fi determinat o pedeapsă mai mare de 35 de ani de închisoare;  => modificare art. 39, alin. (2)
  • Acoperirea integrală a prejudiciului produs prin infracţiune va reprezenta o circumstanţă atenuantă pentru infracţiuni precum luarea de mită, darea de mită, traficul de influenţă sau infracţiunile asimilate acestora. Astfel, primarul care a primit şpagă va primi o pedeapsă cu o treime mai mică dacă returnează banii;  => eliminarea infracţiunilor de corupţie de la art. 75, alin. (1), litera d)
  • În viitor, orice funcţionar public care se referă la o persoană suspectă ca şi cum aceasta ar fi fost condamnată va fi pedepsit cu închisoarea până la 3 ani. Este suficient ca orice funcţionar de la un ghişeu să spună că Liviu Dragnea “a deturnat fonduri europene prin TELDRUM” şi merge la închisoare; => introducere art. 277, alin. (31);

***

  • Funcţionarul public va mai putea fi pedepsit pentru abuz în serviciu doar atunci când încalcă legea pentru a obţine un folos material pentru sine, pentru soţie, părinţi, bunici, fraţi, copii şi nepoţi. Dacă încalcă legea fără a obţine un folos material pentru sine sau dacă folosul material obţinut este pentru oricine altcineva (inclusiv pentru partidul din care face parte), nu se va mai aplica nicio pedeapsă; => modificare art. 297, alin. (1);
  • Funcţionarul care îşi însuşea bani sau bunuri pe care le administra era pedepsit până acum pentru delapidare cu până la 7 ani de închisoare. Potrivit noii reglementări, va mai fi pedepsit doar dacă face plângere instituţia prejudiciată şi doar dacă respectivul funcţionar nu se împacă între timp cu reprezentanţii instituţiei. Mai simplu, directorul unei instituţii publice va fi tras la răspundere pentru delapidare doar dacă tot el face plângere împotriva propriei fapte. => introducere art. 295, alin. (3);
  • Potrivit reglementărilor anterioare, atunci când o persoană era condamnată şi se identificau bunuri ce nu puteau fi justificate dobândite în ultimii cinci ani, instanţa putea dispune confiscarea acestora. Acum, instanţa nu mai poate lua o astfel de măsură decât dacă are indicii certe că sumele ce nu pot fi justificate sunt rezultatul unei infracţiuni. Altfel spus, traficantul de droguri prins vânzând un plic de cocaină îi va fi confiscat respectivul plic, dar va rămâne cu vila şi maşina din curtea vilei deşi nu a muncit nici măcar o zi în ultimii cinci ani;  => modificare art. 1121, alin. (2);
  • Termenele de prescripţie a răspunderii penale scad semnificativ: pentru o faptă ce se pedepseşte cu 10 până la 20 ani de închisoare, scapi de răspundere dacă au trecut 8 ani de la momentul săvârşirii faptei fără să afle nimeni de ea. Pentru fapta ce se pedepseşte cu 5 până la 10 ani de închisoare, scapi de răspundere dacă au trecut 6 ani; => modificare art. 154;
  • Adoptarea unui act normativ prin care este împiedicată sau îngreunată cercetarea, tragerea la răspundere sau executarea pedepsei penale nu va mai fi sancţionată în viitor. Altfel spus, odată cu intrarea în vigoare a noilor prevederi, de fiecare dată când începe urmărirea penală împotriva unuia dintre prietenii săi, Ministrul Justiţiei va putea stabili noi ordine interne care să îngreuneze efortul procurorilor fără a se teme de sancţiuni  => introducere art. 269, alin. (4); 

*** 

  • Pedeapsa maximă pentru abuz în serviciu scade de la 7 ani la 5 ani sau chiar amendă. Mai mult, dacă făptuitorul acoperă prejudiciul, pedeapsa se înjumătăţeşte. Altfel spus, cel mai grav abuz în serviciu, care a dus la moartea unor oameni, ar putea fi sancţionat cu cel mult doi ani şi jumătate de închisoare, pentru care, cel mai probabil, pedeapsa va fi aplicată cu suspendare; => introducere art. 308, alin. (3);
  • Pedepsele accesorii (precum interzicerea dreptului de a fi ales, a dreptului de a ocupa o funcţie publică sau a dreptului de a părăsi teritoriul României) nu vor mai fi executate în cazul condamnărilor la închisoare cu suspendare. Deputatul care a luat mită şi a fost condamnat la închisoare cu suspendare şi la interzicerea ocupării unei funcţii publice va merge a doua zi la Parlament ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat ori va putea părăsi liniştit România. Pedeapsa devine inutilă; => introducere alin. (3)1 la art. 65
  • Liberarea condiţionată se va acorda în condiţii mult mai uşoare: e nevoie să execuţi doar jumătate din pedeapsă. Prin urmare, de fiecare dată când auzim de o condamnare, trebuie să ne obişnuim să împărţim imediat la doi pentru a ne da seama când scapă de închisoare respectiva persoană. Apoi aşteptăm să vedem câte cărţi scrie...;  => modificare art. 100, alin. (1), lit.a) 

 *** 

  • Mai poate fi pedepsit pentru abuz în serviciu doar funcţionarul public care nu îşi îndeplineşte corect o atribuţie prevăzută printr-o lege sau ordonanţă. Dacă îşi încalcă doar fişa postului, aprobată prin ordin al şefului direct, scapă de închisoare, chiar dacă prin asta a provocat moartea unor oameni;  => modificare art. 297, alin. (1);
  • Anterior, era pedepsită pentru trafic de influenţă persoana care primea bani şi promitea că va interveni în schimbul lor pe lângă un funcţionar public, indiferent dacă mai intervenea sau nu. Acum, nu va mai fi pedepsit decât cel care chiar intervine pe lângă funcţionarul public, în timp ce persoana care doar a promis, rămâne liniştită cu banii; => modificare art. 291, alin. (1);
  • Anterior, nu puteai fi condamnat cu suspendare decât dacă îţi dădeai acordul pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii. Altfel, executai pedeapsa. Acum, poţi să refuzi munca în folosul comunităţii şi tot primeşti o pedeapsă cu suspendare;  => abrogare art. 91, alin. (1), lit.c)
  • Definţia funcţionarului public este restrânsă la angajaţii instituţiilor statului sau a companiilor deţinute de stat, fără a mai fi consideraţi funcţionari publici şi cei din mediul privat care exercită în numele statului anumite atribuţii. Impactul major este în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie şi de serviciu, pentru care puteau fi sancţionaţi şi privaţii care muncesc pentru stat. Spre exemplu, paznicul din faţa unei şcoli va putea lua mită pentru a lăsa un străin să intre în acea şcoală fără a fi pedepsit; => abrogare art. 175, alin. (2);
  • Până acum, cei care dădeau mită erau încurajaţi să denunţe aceste fapte, oferindu-li-se posibilitatea de a nu fi pedepsiţi. Noua reglementare descurajează denunţarea faptelor de corupţie, stabilind că pedeapsa nu se va mai aplica decât dacă denunţi fapta în termen de cel mult un an de la săvârşire; => modificare art. 290, alin. (3).