Comunicate de presă

Comunitatea Tematică Educație din cadrul Platformei România 100 prezintă un bilanț al mandatului ministrului demisionar al Educației, Valentin Popa: reglementare prin OUG, nu prin lege, lipsa unor analize reale asupra unor măsuri experimentale, lipsa metodologiei privind acreditarea și evaluarea școlilor doctorale,  slaba absorbție de fonduri UE, dezastrul manualelor publicate de EDP,  infrastructura fără investiții, eșecul programului ROSE.


Comunitatea Tematică Educație din cadrul RO100 a identificat șapte probleme majore pe care fostul ministru al Educației, Valentin Popa, nu le-a rezolvat, ba mai mult, pe unele le-a girat sau chiar le-a produs în timpul mandatului său.

Prima, și poate cea mai importantă, se referă la propunerea unei legi noi a educației.

La preluarea mandatului, ministrul demisionar Popa declara că dorește să inițieze, pe baza rezultatelor programului România Educată, o lege nouă a Educației. La începutul lunii august 2018, fostul ministru Popa se lăuda cu faptul că au fost inițiate demersurile premergătoare fazei de concepere a proiectului de lege. Realizarea revoluționară a constat în constituirea și convocarea unui Consiliu Consultativ. Lucrările consiliului s-au împotmolit la nivelul unor discuții banale de tipul analizelor SWOT. Urmează un nou ministru, un alt consiliu, o nouă versiune a analizelor SWOT, dar actuala lege va continua să fie modificată tot pe baza ordonanțelor de urgență.

Programul Masa Caldă în școli, lansat experimental de Guvernul Cioloș, a fost lăsat în stadiul în care a fost găsit: fără continuarea implementării, fără o evaluare sau analiză a efectelor (bune sau rele).

Conceput în timpul Guvernului Cioloș, programul a rămas în continuare în stadiul de experimentare pe un lot de 50 de școli. În multe dintre unitățile de învățământ, programul se desfășoară în condiții nepotrivite, iar în unele unități selectate acesta nici nu a fost implementat. Totodată, nu a fost realizată o evaluare a măsurii astfel încât să se poată evidenția relevanța, mecanismele de adecvare și impactul la nivelul elevilor beneficiari și cel al comunităților. Miza evaluării consta în analizarea oportunității extinderii acestui program la nivel național, precum și identificarea modalităților adecvate de implementare. Prin urmare, experimentul este continuat în virtutea inerției, ceea ce demonstrează amploarea deficitului de viziune, imaginație și perspicacitate a ministerului gestionat de fostul ministru Popa. Să înțelegem că tot Guvernul Cioloș este de vină pentru faptul că această măsură este menținută în regim de experimentare?

În plin scandal al plagiatelor care afectează lumea academică din România, Valentin Popa nu a reușit finalizarea metodologiei privind acreditarea și evaluarea periodică a școlilor doctorale și a domeniilor de studii universitare de doctorat asociate.

La preluarea mandatului, fostul ministru Popa promitea că, din această toamnă, școlile doctorale vor fi evaluate conform unei metodologii împăciuitoare. Valentin Popa s-a ținut de promisiune și, în vară, pe site-ul Ministerului a fost publicată o  propunere de metodologie convenabilă, versiunea Popa. Chiar dacă în perioada 20 iunie – 6 iulie 2018 s-a mimat o consultare publică asupra acestei versiuni, până la momentul demisiei aceasta nu a fost aprobată. De această dată, cartoful fierbinte a fost aruncat în curtea ARACIS, deoarece această instituție a fost responsabilizată cu integrarea observațiilor și comentariilor colectate. Urmează un alt ministru, care va solicita o altă versiune a metodologiei, a câta la număr?

Absorbția de fonduri europene destinate educației este dezastruoasă.

Pe parcursul mandatului fostului ministru Popa, s-au adâncit întârzierile intervențiilor în infrastructura educațională finanțate prin POR sau prin POC. De exemplu, proiectele WI-FI Campus și Platforma E-learning riscă să fie eșuate încă din faza de concepere, deoarece nu au ajuns la un grad ridicat de maturitate. Adevărat este și faptul că funcționarii din MEN responsabili de aceste proiecte, în loc să se concentreze pe pregătirea acestor proiecte, sunt mai degrabă dedicați implementării unor proiecte „reciclate“, finanțate prin POCA, pentru care stimulentele financiare sunt mult mai mari.

În cazul POCU, situația este și mai dramatică. Rata de absorbție pe axa dedicată educației (AP 6) rămâne catastrofală pentru nivelul anului 2018. De exemplu, din totalul de 29 de apeluri specifice acestei axe, au fost deschise din 2016 până în prezent doar 12 apeluri. Sub mandatul lui Popa s-au deschis doar 7 apeluri. Interesul pentru apelurile competitive rămâne unul destul de redus. După experiența POSDRU, în rândul potențialilor solicitanți s-a instaurat o temere generalizată în a mai implementa proiecte cu finanțare din fonduri europene. În consecință, rata de contractare este mult mai mică față de ceea ce s-a preconizat inițial. Pe parcursul mandatului fostului ministru Popa nu au fost realizate acțiuni de stimulare a interesului față de fondurile europene destinate educației și nici nu a fost intensificat ritmul deschiderii apelurilor, evaluării proiectelor depuse și contractării proiectelor selectate.

Situația manualelor școlare este sub orice critică: pe lângă problemele de constituționalitate ale legii manualului, conținutul cărților publicate de EDP este de-a dreptul rușinos.

Ministrul Popa nu a ezitat să continue demersurile abuzive și neconstituționale ale predecesorului său, Liviu Pop, de a elimina agenții economici privați de pe piața manualelor școlare. Astfel, anul acesta, Editura Didactică și Pedagogică, entitate incapabilă să gestioneze întregul volum de carte școlară din România, a editat și tipărit manualele școlare pentru anul școlar 2018-2019, în ciuda criticilor de neconstituționalitate ale legii sale de înființare. Mai mult, fără un temei legal, dată fiind neconstituționalitatea Legii Manualului, Ministerul Educației Naționale a girat realizarea unor manuale școlare de o calitate deplorabilă, cu grave erori științifice și gramaticale și necorelate cu nevoile elevilor.

Lipsa investițiilor în infrastructura școlară, deja o constantă a fiecărui început de an școlar.

În continuare, debutul anului școlar 2018-2019 a scos la iveală o serie de probleme grave ale infrastructurii școlilor. Lipsa de investiții, incompetența managerială, precum și indiferența și ignoranța decidenților politici au dus în situația în care aproape 4.000 de școli nu au autorizație privind securtitatea la incendiu, iar sute de unități de învățământ nu dispun nici măcar de autorizații sanitare. Situația din mediul rural rămâne deplorabilă, Ministerul Educației rămânând pasiv și neîncercând să susțină și să stimuleze financiar școlile din medii defavorizate.

Eșecul programului ROSE, în ciuda finanțării generoase, arată lipsă de viziune și de interes.

În ciuda sumelor de aproximativ 200 de milioane de euro alocate de către Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Ministerul Educației a fost incapabil să respecte etapele necesare implementării și desfășurării programului ROSE. Astfel, obiectivele referitoare la reducerea ratei de abandon școlar, la creșterea ratei de absolvire și la îmbunătățirea performanței la examenul de bacalaureat rămân simple deziderate, nerealizabile din punct de vedere al termenelor de implementare prevăzute în proiectul asumat de Minister.

Tăierea discreționară a numărului de locuri bugetate de Ministerul Educației la universitățile prestigioase din România.

În luna aprilie, Valentin Popa a redus finantarea universităților mari, cum este Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj Napoca, Universitatea din București, Universitatea Al.I.Cuza din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara, prin tăierea a aproape 1.000 de locuri bugetate la studiile de licență, master și doctorat. Decizia a atras critici vehemente din partea membrilor comunității academice, care au reclamat calcule politice la mijloc, lipsa de argumente și viziune a ministrului Valentin Popa.

La presiunea unor organizații non-guvernamentale și a sindicatelor, Popa a retras din dezbaterea publică strategia de educație parentală, deși era un document la care au contribuit numeroși specialiști în domeniu. Strategia pentru educație parentală este un document cerut în alte cinci strategii adoptate anterior de Guvern, iar problemele naționale majore, cărora li se oferea o soluție prin această strategie, sunt abandonul școlar, mortalitatea infantilă foarte ridicată din cauze prevenibile, procentul național extrem de ridicat al mamelor adolescente. Cu toate acetea, ministrul Popa a preferat liniștea unui mandat comod.

Printre documentele semnate în ultimele ore petrecute la Ministerul Educației se numără  și ordinul de ministru care reduce posturile didactice în învățământul preuniversitar cu 4.000. Ordinul a fost emis la 1 octombrie, deși anul școlar începe la 1 septembrie, și se ridică probleme legate de plata profesorilor pe luna septembrie. Ordinul produce îngrijorare și dezordine în învățământul preuniversitar românesc, la o lună după începerea școlii. Măsura arată clar faptul că nu mai sunt bani la bugetul de stat pentru plata salariilor, iar Guvernul începe tăierile de posturi. Sindicatele din Educație amenință Ministerul Educației și Guvernul cu judecata, în situația în care nu revine asupra deciziei.