Comunicate de presă

Primele luni ale guvernării Dăncilă arată, în cifrele oficiale ale Ministerului Finanțelor Publice, fundătura economică și fiscală în care acest guvern duce România. Statul cheltuie într-un ritm iresponsabil în timp ce încasările nu țin pasul cu mâna spartă a executivului PSD-ALDE, ceea ce a dus la un deficit de peste 8 miliarde de lei.

Încasările statului nu țin pasul cu evoluția generală a economiei, indicând creșterea evaziunii fiscale. Paradoxal, într-o guvernare social-democrată, impozitarea salariaților devine principala sursa de venit la buget. Guvernul PSD crește excesiv povara fiscală pe forța de muncă, în timp ce reduce povara fiscală asupra capitalului.

În ciuda afirmațiilor premierului Viorica Dăncilă din Parlament, în timpul dezbaterii moțiunii de cenzură, investițiile sunt la un nivel minim al ultimilor ani. De fapt, peste 60% din investițiile guvernului Dăncilă o reprezintă achiziția de tehnică militară, în timp ce cheltuielile pentru obiective reale de investiții rămân modeste.

“Guvernarea PSD a adus un deficit record, venituri anemice și cheltuieli enorme. Este o combinație letală care duce la inflație și, până la urmă, la scăderea puterii de cumpărare a românilor”, declară Anca Dragu, fost ministru de finanțe în Guvernul Cioloș.

Guvernul PSD își ascunde neputința de a atrage fonduri europene printr-o scamatorie ieftină. Veniturile din fonduri europene sunt în continuare raportate "eronat" și umflate de peste 8 ori, prin introducerea subvențiilor pentru agricultură în categoria fondurilor europene aferente exercițiului bugetar 2014-2020. Totul ca să iasă “pe plus” în graficele de propagandă.

Analiza pe larg a evoluției bugetului general consolidat pentru lunile ianuarie-mai 2018

La nivel bugetar, se păstrează evoluția nefavorabilă a veniturilor statului, a cheltuielilor și a deficitului bugetului general consolidat. Încasările statului nu țin pasul cu evoluția generala a economiei, indicând creșterea evaziunii fiscale. Pe de altă parte, cheltuielile statului cresc în ritm galopant, în special cheltuielile cu salariile. Investițiile, aparent mari, reprezintă peste 60% achiziția de tehnică militară, în timp ce cheltuielile pentru obiective reale de investiții rămân modeste. În condițiile unor rezultate bugetare atât de slabe, singura soluție de finanțare a cheltuielilor salariale și a altor reduceri de taxe și impozite (așa cum au fost deja anunțate de PSD în spațiul public) rămân contribuțiile salariaților la pensia publică administrată privat (pilonul II de pensii). Astfel, deficitul bugetar s-a adâncit cu circa 6 miliarde lei faţă de perioada similară din 2017, ajungând la 0,9% din PIB (8.1 miliarde lei), in comparație cu 0.7% din PIB in 2017 si 0.1% din PIB in 2016.

Un paradox al guvernării social-democrate este creșterea excesivă a poverii fiscale pe forța de muncă și reducerea poverii fiscale pe capital. Astfel, efectele combinate ale debandadei fiscale, cauzate de mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat și de politizarea ANAF, au condus la o situație paradoxală în care impozitele pe forța de muncă sunt principala sursa de venit a bugetului general consolidat. Contribuțiile la asigurări ajung să reprezinte 4,1% din PIB, impozitele pe salarii și venit sunt 1.1% din PIB, în timp ce impozitul pe profit este de numai 0.8% din PIB, aproape o cincime din impozitele și contribuțiile plătite de forța de muncă. 

De asemenea, evoluția veniturilor bugetare arată o structură periculoasă a acestora, raportul între impozitele directe și cele indirecte fiind unul anacronic și dăunător competitivității economiei românești. Contrar bunelor practici la nivel internațional pentru sprijinirea competitivității și stimularea angajării, în care impozitarea directă a muncii și a veniturilor tinde să scadă și să fie compensată de impozitarea indirectă, în România anului 2018 situația este exact opusă: impozitele indirecte sunt în scădere (TVA, accize), iar impozitele directe, în creștere (impozit pe venit, impozit pe salarii, contribuții). 

Veniturile din fonduri europene sunt în continuare raportate "eronat" și umflate de peste 8 ori, prin introducerea subvențiilor pentru agricultură în categoria fondurilor europene aferente exercițiului bugetar 2014-2020. Ca urmare, din suma de aproape 6 miliarde de lei (5.948,9 milioane lei) înscrisă la Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020 numai 995 milioane de lei reprezintă fonduri europene de coeziune, iar 4,953 milioane lei sunt subvențiile agricole. Până în 2017, subvențiile pentru agricultură nu erau înregistrate în buget, nefiind venituri ale bugetului de stat. În încercarea disperată de a părea mai performant și având obișnuința manipulării cifrelor, Guvernul PSD-ALDE a decis modificarea netransparentă și înșelătoare a încadrării fondurilor europene în bugetul general consolidat. În acest fel, fără o corecție corespunzătoare a veniturilor de la UE, orice comparație cu anii anteriori este irelevantă. 

Evoluția nefavorabilă a veniturilor nu poate asigura finanțarea proiectelor de investiții necesare dar și promise în educație, sănătate și infrastructura de transport. Veniturile totale ale bugetului general consolidat - corectate cu sumele aferente subvențiilor agricole pentru a asigura comparabilitatea datelor - au atins 11,4% din PIB, ceea ce reprezintă o scădere de 0,1 pp față de perioada similară din 2017. Fata de perioada ianuarie – mai 2016, scăderea este de 0.6 pp, în condițiile în care PIB-ul nominal a crescut cu 22%. Reducerea veniturilor statului în anul 2018 reflectă în principal efectele debandadei fiscale, incertitudinea indusă mediului de afaceri și politizarea ANAF. 

Un alt paradox al politicii fiscal bugetare este acela că România rămâne țara cu cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană, dar și cu cele mai mari nevoi în domenii precum sănătate, educație, asistență socială, infrastructură. Această realitate face ca declarațiile legate de prioritatea acestor domenii la finanțare să rămână doar o promisiune electorală. Veniturile fiscale au scăzut dramatic la 7,6% din PIB, cu 0,5 pp față de 2017 și cu 1,3 pp față de 2016. În aceste condiții, semnele de încetinire a ritmului de creștere la nivel european, precum și în Romania, constituie riscuri reale pentru politica fiscal-bugetară. În plus, intențiile anunțate recent de PSD de a reduce unele taxe și impozite pun și mai mult în pericol sustenabilitatea finanțelor publice și reprezintă rețeta perfectă pentru a arunca în aer economia României. 

Avertismentele Platformei România 100 cu privire la stagnarea activității economice în primul trimestru din anul 2018 sunt confirmate de nivelul încasărilor din impozitul pe profit. Din punct de vedere nominal, acestea au rămas la nivelul din anul precedent, însă raportat la PIB, scăderea este de 0,2 pp. Evoluția extrem de modestă a veniturilor din impozitul pe profit este și rezultatul politizării ANAF și al bâlbelor fiscale.

Încasările din TVA au continuat trendul descrescător, fiind mai mici cu 0,1 pp față de perioada similară din 2017, și cu 0,5 pp față de 2016, ajungând la 2,4% din PIB. În condițiile în care nu au fost reduceri de cote de TVA, iar consumul populației (1) a înregistrat un ritm de creștere semnificativ, pierderea de aproape 2 miliarde de lei din TVA nu poate fi decât rezultatul creșterii evaziunii fiscale.

Încasările din accize au crescut foarte puţin faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent (ajungând la 1,2% din PIB), cu toate că a fost reintrodusă supra-acciza la carburant. Dacă la nivelul încasărilor bugetare această creștere de taxe nu a avut un efect semnificativ, ea însă se regăsește în inflație și în prețul la pompă pe care fiecare dintre noi îl plătește, preț care a crescut cu 19% în cazul benzinei și cu 26% în cazul motorinei.

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au crescut la 12,8% din PIB (respectiv 12,3% din PIB, corectate cu subvențiile din agricultură). Ritmul de creștere a cheltuielilor este total necorelat cu cel al veniturilor, astfel încât la o creștere anuală a veniturilor cu 13%, cheltuielile bugetare au crescut cu 18%. Ritmul de creștere a cheltuielilor semnificativ mai mare față de venituri explică nevoia statului de a suspenda și diminua contribuțiile la pilonul II de pensii. 

Platforma România 100 a atras atenția că o politică simultană de creștere a cheltuielilor bugetare (unele cu caracter permanent) și de reducere a taxelor și impozitelor nu poate fi susținută pe termen lung. În condițiile în care colectarea ANAF este în continuare scăzută, pentru respectarea țintei de deficit de 3% din PIB, Guvernul PSD-ALDE va fi nevoit să aducă mai mulți bani la buget (fie prin diminuarea și suspendarea temporară a contribuției la pilonul II de pensii, fie prin introducerea de noi taxe și impozite) sau să renunțe la anumite cheltuieli, în special de natură salarială, deoarece investițiile sunt deja la un minim istoric.

Astfel, dacă excludem achiziția de tehnică militară realizată prin bugetul de stat, cheltuielile de capital (investiții) au rămas la un nivel scăzut, ușor peste nivelul anului precedent. Mai mult decât atât, ca urmare a rigidizării structurii bugetare (76% din veniturile fiscale se distribuie către salarii și pensii, față de 68% în 2016), spațiul fiscal necesar investițiilor este unul din ce în ce mai redus.

În primele 5 luni ale anului 2018, soldul bugetului general consolidat s-a înrăutățit cu circa 6 miliarde lei, față de perioada similară a anului precedent, ajungând la un deficit de 0,9% din PIB. Prin comparație, soldul bugetar în perioada similară din 2016 a fost doar uşor deficitar (-0,1% din PIB). Această deteriorare a finanțelor publice a adus cu sine o mai mare nevoie de finanțare, în contextul în care costurile de finanțare pentru România au crescut, pe fondul creșterii neîncrederii în piețele emergente. România a fost mai puternic afectată decât țările din zonă, pe fondul incoerenței politice și economice. Astfel, remarcăm două situații îngrijorătoare începând cu 2017: creșterea absolută a costului finanțării, dar și creșterea percepției legate de riscul României relativ la țările vecine. 

Finanțarea deficitului bugetar a devenit mai scumpă și mai dificilă. În condițiile în care bugetul are nevoie din ce în ce mai mare de împrumuturi de pe piețele financiare (atât externe, cât și interne), creșterea cu 35% a cheltuielilor cu dobânzile (+1,4 miliarde lei). Două elemente au influențat această creștere: vârful de plată a dobânzilor în aprilie 2018, precum și creșterea costului finanțării pe fondul accentuării neîncrederii investitorilor în politicile fiscal-bugetare ale guvernării PSD-ALDE. 

Politicile economice haotice si derapajele de la normele de guvernanță au fost sancționate de investitori prin creșterea primei de risc de neplată în cazul României, relativ la țări din zonă precum Ungaria si Bulgaria. Cu cât acest indicator este mai mare, cu atât împrumuturile publice sau private sunt mai scumpe. Costul asigurării este important și prin faptul că ierarhizează economiile în funcție de percepția de risc pe care o au investitorii. Remarcăm că in perioada decembrie 2014 – aprilie 2017, România era considerată o țară mai puțin riscantă decât Ungaria și Bulgaria. În a doua parte a anului 2017, încrederea investitorilor in Romania scade relativ la cele două țări vecine. Politicile fiscal-bugetare mai prudente din aceste țări, în special în Bulgaria, au făcut ca riscul de neplată să fie considerat mai mic, și, ca atare, costul asigurării în caz de neplată să scadă, conducând la un cost de finanțare mai scăzut decât în România. Începând cu ianuarie 2018, România este percepută ca fiind mai riscantă decât țările din jur (cu excepția Croației), ceea ce a condus la un cost mai mare de finanțare, respectiv împrumuturi mai scumpe pentru stat și sectorul privat.

Progresele înregistrate de Bulgaria au fost recunoscute la nivel european prin demararea procesului de adoptare a monedei euro, mai exact prin pregătiri pentru a intra în anticamera monedei euro, respectiv pregătirea aderării la mecanismul valutar (ERM II).

Imaginea de ansamblu a economiei românești este într-un continuu declin începând cu jumătatea anului 2017. Politica fiscal–bugetară neadecvată este una dintre cele mai serioase probleme ale României. Politicile interne incoerente și defazate de ciclul economic au consecințe nefaste în buzunarele tuturor, firme sau cetățeni. Un bun indicator al situaţiei macroeconomice din ţara noastră este reprezentat de Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA (2) Romania. În luna mai 2018, Indicatorul a scăzut față de luna anterioară cu 8 puncte până la valoarea de 41,5 puncte (iar față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul a scăzut cu 25 puncte). Indicatorul de încredere macroeconomică ia valori intre 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească).

 

(1) Exprimat prin indicatorul cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (date publicate de INS pentru luna martie)

[2] CFA România este asociația profesioniștilor în investiții din România, în mare parte deținători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrată de CFA Institute (USA). CFA România este una dintre cele peste 148 de societăți membre ale CFA Institute, asociația având misiunea de a promova interesele specialiștilor în investiții și de a menține standarde ridicate de integritate și excelență profesională.