Comunicate de presă

Comisia Europeană a publicat ieri raportul cu privire la progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.  Avertismentele repetate ale Platformei România 100 și ale zecilor de organizații și grupuri civice cu privire la efectele acțiunilor coaliției de guvernare PSD – ALDE asupra independenței sistemului judiciar și a politcilor anticorupție au fost confirmate în mod categoric în acest ultim raport MCV. 

Într-un limbaj fără echivoc, Comisia Europeană constată că „în cursul anului 2017 avântul reformelor s-a pierdut în ansamblu", existând „riscul redeschiderii unor aspecte care fuseseră considerate ca fiind îndeplinite în raportul din ianuarie 2017". Cel mai grav, Comisia Europeană subliniază că „provocările la adresa independenței sistemului judiciar și punerea acesteia sub semnul întrebării” constituie „un motiv persistent de îngrijorare”. Aceste considerații, care apar chiar în concluziile raportului, demontează orice încercare a guvernanților de a prezenta, în mod mistificator, acest raport ca fiind unul „pozitiv”. 

Pentru a înțelege mai bine amploarea regresului provocat de guvernarea PSD – ALDE, e suficient să facem o comparație cu evaluarea generală din raportul MCV din luna ianuarie 2017, când Comisia afirma că există un caracter "ireversibil tot mai pronunțat al reformelor puse în aplicare în cadrul MCV" pe fondul unui "impuls puternic din partea Guvernului pentru a consolida acțiunile preventive în materie de corupție". 

În anul 2016, Guvernul Cioloș a deschis subiectul unei apropieri treptate și responsabile de finalizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, pe baza unui parcurs solid deja înregistrat și a ușurat sarcina viitorului guvern prin formularea de către Comisia Europeană a unei liste de 12 recomandări în raportul din ianuarie 2017. Astfel, guvernarea PSD – ALDE a putut porni cu o „foaie de parcurs” precisă și nu avea de făcut decât două lucruri: să nu strice ce se făcuse bine până in acel moment și să pună în aplicare recomandările. 

În doar zece luni de guvernare, coaliția PSD – ALDE a înregistrat o contraperformanță fără precedent, care a determinat Comisia Europeană să evoce riscul redeschiderii unor aspecte ce erau considerate rezolvate, dar și să exprime îngrijorări cu privire la punerea sub semnul întrebării a independenței sistemului judiciar. Trebuie precizat că problema subminării independenței justiției nu a mai fost ridicată în acești termeni direcți decât în perioada de pre-aderare, anterior anului 2005

Putem vedea acum cu claritate urmările acestor zece luni de asalt necontenit asupra justiției. Aceste zece luni de incompetență și iresponsabilitate politică ajung să pună sub semnul întrebării munca de peste un deceniu a magistraților și a profesioniștilor din ministere și agenții, pe care s-au clădit progresele și rezultatele politicilor anticorupție și de reformă a sistemului judiciar. Mai grav, prestigiul și respectabilitatea României ca stat membru al Uniunii Europene ajung să fie serios afectate, cu doar 13 luni înainte de preluarea Președinției române a Consiliului UE. 

Țara noastră trebuie să meargă înainte, să fie guvernată responsabil și cu integritate, nu aruncată înapoi în epoca jafului nestăvilit din banii publici, de la începuturile tranziției post-comuniste. România are de recuperat mari decalaje de dezvoltare, iar acest lucru se poate face doar printr-o guvernare performantă și responsabilă. Ceea ce ne-a oferit coaliția PSD – ALDE în aceste 10 luni de guvernare au fost doar pași către impunerea unei oligarhii de câteva sute de indivizi care spoliază munca onestă a milioane de români din țară și din diaspora.  

Platforma România 100 solicită coaliției PSD – ALDE să pună imediat capăt acțiunilor de subminare a independenței sistemului judiciar și măsurilor care diluează cadrul legal și instituțional de prevenire și combatere a corupției. De asemenea, solicităm demiterea ministrului Justiției, Tudorel Toader, principalul responsabil pentru regresul constatat de Comisia Europeană în raportul  MCV. 

***

În cele ce urmează, detaliem principalele puncte din evaluarea Comisiei Europene asupra evoluțiilor înregistrate de România în domeniul justiției și politicilor anticorupție în perioada ianuarie – noiembrie 2017. 

Mecanismul MCV a fost instituit printr-o decizie a Comisiei Europene din decembrie 2006, în condițiile în care, la momentul aderării României la Uniunea Europeană, persistau încă dubii cu privire la reforma sistemului judiciar și la implementarea politicilor anticorupție în țara noastră. 

Prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, Comisia Europeană a creat un cadru de evaluare periodică a progreselor României în raport cu patru obiective de referință (benchmarks):

1) Independența sistemului judiciar și reforma sistemului judiciar 

2) Cadrul de integritate și Agenția Națională de Integritate

3) Combaterea corupției la nivel înalt

4) Prevenirea și combaterea corupției, în special la nivel local


1) INDEPENDENȚA SISTEMULUI JUDICIAR ȘI REFORMA SISTEMULUI JUDICIAR

Primul obiectiv de referință vizează consolidarea independenței și eficienței sistemului de justiție, ale căror baze au fost puse prin adoptarea pachetului de „legi ale justiției” în anul 2004 și a altor reglementări în anii următori. Aceste reforme profunde în domeniul justiției au condus la reconstruirea Consiliului Superior al Magistraturii ca garant al independenței justiției și ca principal actor în gestionarea carierei magistraților. De asemenea, a apărut și a fost consolidată Direcția Națională Anticorupție, ca structură de parchet specializată în combaterea corupției la nivel înalt. Reformele au mai vizat și adoptarea noilor coduri, precum și pregătirea sistemului de justiție pentru aplicarea acestora. 

De-a lungul celor zece ani de evaluare, acest obiectiv de referință a acoperit o arie foarte largă și complexă de probleme. Sistemul de justiție a înregistrat progrese constante, consemnate în fiecare raport de monitorizare MCV. 

La momentul ianuarie 2017, Comisia Europeană a formulat un număr de șapte recomandări relevante pentru acest obiectiv de referință:

Recomandarea 1: Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția. 

În momentul noiembrie 2017, această recomandare este neîndeplinită. Ministrul Justiției a propus un nou mecanism de numire a procurorilor de rang înalt prin proiectul de modificare a legilor justiției anunțat în luna august. Acest proiect a fost abandonat ulterior, în urma reacțiilor negative ale CSM, ale magistraților din instanțe și parchete de la toate nivelurile de jurisdicție, precum și ale societății civile. În prezent, în circuitul parlamentar există două propuneri legislative, una inițiată de deputatul Florin Iordache, alta inițiată de senatorul Călin Popescu Tăriceanu, care propun proceduri diferite de numire. Comisia Europeană notează, pe lângă neîndeplinirea formală a acestei recomandări, inexistența vreunui demers de a solicita opinia Comisiei de la Veneția, precum și starea de incertitudine normativă produsă de existența unor propuneri legislative concurente și contradictorii. 

Recomandarea 2: Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și se precizează clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniștri.

La acest moment, această recomandare este îndeplinită formal și parțial. Parlamentul a adoptat un Cod de conduită în luna octombrie, iar Guvernul, în luna iulie. Ambele coduri de conduită conțin doar o formulare generală prvind respectarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, fără o referire precisă la respectarea independenței sistemului judiciar. Comisia notează că actuala formulare a codurilor de conduită ar putea avea eficacitatea dorită doar dacă adoptarea lor formală este urmată de mecanisme clare de aplicare, inclusiv de luarea în considerare a deciziilor Inspecției Judiciare cu privire la încălcarea independenței justiției prin declarații ale unor politicieni membri ai Parlamentului sau ai Guvernului. Comisia remarcă, de asemenea, că textele celor două coduri de conduită nu erau vizibile pe siturile internet ale Parlamentului și Guvernului, fapt care indică importanța redusă acordată acestor documente de către cele două instituții. 

Recomandarea 3: Faza actuală a reformei Codului penal și a Codului de procedură penală ale României ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu  autoritățile judiciare. Ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedură Civilă poate fi respectat.

În prezent, această recomandare este neîndeplinită. Comisia notează că Parlamentul nu a adoptat până în prezent niciunul dintre proiectele de modificări ale Codului penal și ale Codului de procedură penală propuse de Guvern în anul 2016, care fuseseră supuse unor consultări ample cu sistemul judiciar. În schimb, Parlamentul a adoptat alte modificări ale Codului penal care au avut ca efect dezincriminarea conflictului de interese. Deși Ministerul Justiției a inițiat consultări cu sistemul judiciar, cu reprezentanții profesiilor juridice și cu societatea civilă, Guvernul nu și-a asumat încă vreo modificare legislativă relevantă pentru această recomandare.  Comisia constată lipsa unui răspuns rapid și coerent la necesitatea de a pune în acord legislația penală și procesual penală cu deciziile Curții Constituționale. În prezent, Ministerul Justiției pare să fi abandonat inițiativa în favoarea nou createi Comisii speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei. În ceea ce privește finalizarea reformei Codului de procedură civilă, Comisia notează că ministrul Justiției este pe punctul de a finaliza un plan de acțiune ce va fi supus spre aprobare Guvernului, astfel încât să poată fi respectat noul termen de punere în aplicare a tuturor dispozițiilor acestui cod (ianuarie 2019). 

Recomandarea 4: În vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.

La momentul prezentării raportului, această recomandare este neîndeplinită. Comisia notează mai multe exemple de acte normative adoptate netransparent, fără o consultare reală a părților interesate, cu consecința gravă a apariției unei crize de încredere publică (modificarea regimului de incompatibilitate pentru parlamentari și dezincriminarea majorității cazurilor de conflict de interese, legea privind statutul administrației locale,  legea privind finanțarea partidelor politice și o propunere care ar fi permis revizuirea tuturor hotărârilor judecătorești din ultimii 20 de ani, aceasta din urmă fiind în final respinsă de Curtea Constituțională). Comisia remarcă de asemenea efectul de incertitudine provocat de introducerea în circuitul parlamentar a unor propuneri problematice și necoordonate, precum cele privind grațierea sau răspunderea magistraților. Noua comisie specială pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei va trebui să își demonstreze capacitatea de  a consolida încrederea între Parlament, Guvern și autoritățile judiciare și de a facilita cooperarea constructivă cu privire la actele legislative cheie. 

Recomandarea 5: Guvernul ar trebui să pună în practică un plan de acțiune corespunzător pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune.

Această recomandare este încă neîndeplinită la momentul publicării raportului. Guvernul doar a actualizat, la sfârșitul lunii august, planul de acțiune adoptat în 2016 în vederea abordării problemelor structurale legate de neexecutarea hotărârilor judecătorești împotriva statului identificate de CEDO. Comisia așteaptă în continuare să primească soluții concrete și un calendar detaliat pentru soluționarea acestor probleme. 

Recomandarea 6: Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul-general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și să pună în practică o raportare publică periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.

La data publicării raportului, această recomandare este îndeplinită formal. Consiliul de Management Strategic, constituit în anul 2016, s-a întrunit de două ori în acest an, în iunie și septembrie 2017. A fost instituit un mecanism de monitorizare a aplicării Planului de acțiune  privind Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, bazat pe rapoarte trimestriale. Ministerul Justiției a solicitat cu succes accesarea de fonduri structurale ale UE pentru finanțarea planului de acțiune. Comisia așteaptă funcționarea Consiliului de Management Strategic ca un organism de coordonare efectivă, pentru promovarea dialogului și cooperării între principalele instituții ale sistemului judiciar. 

Recomandarea 7: Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, și să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor.

Această recomandare este îndeplinită la data publicării raportului. Comisia constată că noul Consiliu Superior al Magistraturii și-a prezentat prioritățile pentru mandatul 2017-2022 și a luat măsuri pentru promovarea transparenței și a deschiderii. De asemenea CSM a organizat consultări cu instanțele și parchetele. Comisia mai remarcă avizele negative emise de CSM cu privire la OUG 13 în februarie și, respectiv, cu privire la propunerile de modificare a legilor justiției în septembrie și noiembrie. În evaluarea Comisiei, CSM a dat dovadă de soliditate și rezistență în fața presiunilor din partea altor puteri ale statului.  Se recomandă consolidarea cooperării dintre instituțiile judiciare cu privire la principalele chestiuni nesoluționate, cu accent pe funcționarea Inspecției Judiciare. 


2) CADRUL DE INTEGRITATE ȘI AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE

Al doilea obiectiv de referință privește consolidarea cadrului de integritate și funcționarea Agenției Naționale de Integritate ca instituție competentă în activitatea de control administrativ al averilor dobândite în timpul exercitării funcției publice, al incompatibilităților și conflictelor de interese de natură administrativă.  Înființată în anul 2007, ANI a trecut cu succes prin faza de operaționalizare și a înregistrat un parcurs apreciat de rapoartele MCV. În raportul din ianuarie 2017, Comisia a inclus o singură recomandare care viza activitatea Agenției, și anume operaționalizarea PREVENT, un sistem informatic destinat prevenirii conflictelor de interese în procedurile de achiziții publice.

Recomandarea 8: Asigurarea intrării în funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă practica de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilor ex post, precum și rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, și să organizeze dezbateri publice la care să răspundă Guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă.

În prezent, această recomandare poate fi considerată îndeplinită. Sistemul PREVENT a intrat în funcțiune la sfârșitul lunii iunie și a înregistrat primele rezultate după patru luni de funcționare. 

Recomandarea 9: Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.

Această recomandare este neîndeplinită la data publicării raportului. Comisia nu a fost încă informată dacă au avut loc dezbateri sau au fost pronunțate efectiv hotărâri cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva parlamentarilor. Astfel, ANI a semnalat că există trei cazuri pendinte referitoare la parlamentari cu privire la care nu au fost încă executate hotărârile definitive în materie de integritate emise de instanțele judecătorești în 2017, precum și alte trei cazuri de parlamentari ale căror mandate au fost confirmate în urma alegerilor de la sfârșitul anului 2016, în ciuda faptului că acestora le sunt aplicabile interdicții de a ocupa o funcție eligibilă timp de trei ani, ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive. 


3) COMBATEREA CORUPȚIEI LA NIVEL ÎNALT

Al treilea obiectiv de referință din cadrul MCV se referă la combaterea prin mijloace penale a corupției la nivel înalt. De-a lungul timpului, evaluarea îndeplinirii acestui obiectiv s-a concentrat în principal asupra capacității Direcției Naționale Anticorupție de a investiga în mod eficient și imparțial cazurile de mare corupție. Constatând parcursul consistent și rezultatele solide ale DNA din ultimii ani, Comisia s-a limitat în raportul din ianuarie 2017 la formularea unei singure recomandări având ca obiect practica parlamentară de ridicare a imunității. 

Recomandarea 10: Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa.

La data publicării raportului, această recomandare era neîndeplinită. Comisia notează că trei cereri recente de ridicare a imunității unor parlamentari au fost respinse și consideră că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura transparența și obiectivitatea în luarea unor astfel de decizii. Comisia își reiterează recomandarea de a fi solicitată asistență Comisiei de la Veneția și GRECO, care sunt în măsură să ofere o expertiză valoroasă în acest domeniu și avertizează că slăbirea sau diminuarea domeniului de aplicare al infracțiunilor de corupție sau provocările majore la adresa independenței și eficacității Direcției Naționale Anticorupție ar constitui un pas înapoi, care ar putea conduce la o reevaluare în sens negativ a îndeplinirii obiectivului de referință nr. 3. 


4) PREVENIREA ȘI COMBATEREA CORUPȚIEI, ÎN SPECIAL LA NIVEL LOCAL

Al patrulea obiectiv de referință al MCV se referă în special la adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției, în special în cadrul administrației locale. De-a lungul timpului, Comisia Europeană a vizat întărirea capacității de aplicare a unor măsuri transversale de prevenire și combatere a corupției, în diverse domenii ale sectorului public, atât la nivel central cât și local. Raportul din ianuarie 2017 s-a limitat la formularea a două recomandări privind aplicarea Strategiei naționale anticorupție 2016-2020 și operaționalizarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI). 

Recomandarea 11: Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informații referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).

Această recomandare poate fi considerată îndeplinită parțial la momentul publicării raportului. La nivel tehnic, implementarea Strategiei naționale anticorupție (SNA) a fost lansată în anul 2016 și a continuat pe parcursul anului 2017. Primul raport anual cu privire la rezultatele SNA este așteptat la începutul anului 2018. În același timp. Comisia avertizează că aplicarea cu succes a strategiei depinde de o susținere politică vizibilă din partea Guvernului și a autorităților locale, susținere care deocamdată lipsește. Deși cele două camere ale Parlamentului sunt așteptate să adopte o declarație comună de sprijinire a SNA 2016-2020, acest lucru nu s-a întâmplat încă. Această întârziere este de natură să pună sub semnul îndoielii angajamentul politic la nivel înalt față de aplicarea strategiei anticorupție.

Recomandarea 12: Asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operațională pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea și la gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

În prezent, această recomandare poate fi considerată îndeplinită satisfăcător. ANABI a devenit operațională la sfârșitul anului 2016 și a publicat primul raport anual în februarie 2017, urmat de raportări trimestriale. Cu ajutorul ANAF, agenția a putut să cuantifice sumele totale rezultate din vânzarea activelor confiscate în 2016 (aproximativ 5 milioane EUR), din care o parte urmează să fie redistribuite pentru reutilizare socială și publică. ANABI a trecut la colectarea de date de la toate instanțele în ceea ce privește confiscarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni care au legătură cu baza de date referitoare la executări gestionată de ANAF. Acest proiect va permite luarea unor măsuri adecvate pentru a crește proporția activelor efectiv recuperate. 

CONCLUZIE

Dacă ne raportăm pur formal la stadiul îndeplinirii recomandărilor formulate de Comisia Europeană, constatăm că, dintr-un total de 12, doar patru recomandări pot fi considerate îndeplinite. Trei dintre acestea sunt rezultatul activității unor instituții independente sau cu un anumit grad de autonomie operațională (CSM, ANI si ANABI), respectiv al organismului de coordonare strategică în care sunt implicați principalii actori ai sistemului judiciar (Consiliul de Management Strategic). Două recomandări sunt îndeplinite parțial (codurile de conduită ale parlamentarilor și membrilor Guvernului și Strategia națională anticorupție), ambele fiind puternic dependente de o susținere politică reală pentru implementarea efectivă. Toate cele șase recomandări neîndeplinite au în comun faptul că depind în cel mai înalt grad de voința politică a actualilor guvernanți: Guvernul și Parlamentul sunt principalii responsabili – prin actuala coaliție de guvernare – de regresul constatat de Comisia Europeană în ritmul general al politicilor privind justiția și combaterea corupției. 

După cum se poate observa din reprezentarea grafică de mai jos, singurul obiectiv de referință care are șanse realiste de îndeplinire în viitorul apropiat este obiectivul 4, cu condiția unui sprijin politic vizibil pentru aplicarea Strategiei naționale anticorupție în domeniile cheie, pe de o parte, și a continuării bunei activități realizate de ANABI. Îndeplinirea celorlalte trei obiective de referință rămâne incertă în condițiile politice actuale, marcate de acțiuni virulente împotriva independenței justiției și a politicilor anticorupție, atât la nivelul Guvernului, cât și al Parlamentului. 

În ciuda patosului declarativ cu care politicienii din PSD și ALDE își trâmbițează dorința ca România „să scape de MCV”, prin acțiunile lor concrete aceștia nu fac altceva decât să îndepărteze și mai mult perspectiva încheierii Mecanismului de Cooperare și Verificare. În realitate, aceste 10 luni de guvernare afectează grav prestigiul și respectabilitatea României ca stat membru al Uniunii Europene. 

Dincolo însă de o evaluare pur formală, ultimul raport al Comisiei Europene trebuie interpretat prin prisma concluziilor sale politice, care sunt extrem de severe: România a înregistrat un regres al reformelor in anul 2017 și riscă reevaluarea în sens negativ a unor aspecte considerate până de curând rezolvate, pe fondul unor serioase îngrijorări cu privire la deteriorarea fundamentului statului de drept și independenței justiției. 

Obiectivul 1: Justiție

Obiectivul 2: Integritate

Obiectivul 3:

Marea corupție

Obiectivul 4:

Prevenire și recuperare

Recomandarea 1:
Guvern, Parlament

Recomandarea 8:

ANI

Recomandarea 10:

Parlament

Recomandarea 11:

MJ, Guvern, APL

Recomandarea 2:

Parlament, Guvern

Recomandarea 9:

Parlament

 

Recomandarea 12:

ANABI

Recomandarea 3:

Guvern, Parlament

 

 

 

Recomandarea 4:

Guvern, Parlament

 

 

 

Recomandarea 5:

Guvern

 

 

 

Recomandarea 6:

MJ, CSM, ICCJ, MP

 

 

 

Recomandarea 7:

CSM

 

 

 


Explicații:

•culoarea roșie reprezintă recomandările neîndeplinite 

•culoarea galbenă reprezintă recomandările parțial îndeplinite

•culoarea verde reprezintă recomandările îndeplinite

•sub titlul fiecărei recomandări sunt indicate principalele instituții responsabile


Abrevieri:

•MJ = Ministerul Justiției;

•CSM = Consiliul Superior al Magistraturii; 

•ICCJ = Înalta Curte de Casație și Justiție; 

•MP = Ministerul Public / structurile de parchet;

•ANI = Agenția Națională de Integritate;

•ANABI = Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate)