Comunicate de presă

Ultimele date făcute publice de Institutul Național de Statistică arată că inflația se păstrează la un nivel ridicat în luna iunie, de 5.4%, peste prognoza BNR. Acesta este un nivel înregistrat și în iunie 2013, într-un an de revenire a economiei după recesiunea profundă din 2009-2010.

Inflația la mărfuri nealimentare rămâne principalul motor inflaționist, în mare parte pe fondul creșterii prețurilor la gaze si combustibili, cu 10% respectiv cu 6.18% față de decembrie 2017. Creșterea prețului la combustibili se explică atât prin creșterea prețului internațional al petrolului cât și prin introducerea supra-accizei. Și prețurile produselor alimentare au continuat să crească, în special fructele, legumele și conservele de legume, unde creșterea a fost de până la 15% față de decembrie 2017. Din păcate, Institutul Național de Statistică a renunțat să mai publice și inflația anuală pe fiecare categorie de mărfuri din coșul de consum, în încercarea de a masca dezastrul și de a induce în eroare opinia publică.

Creșterea inflației CORE3 – inflația generală din care se deduc prețurile asupra cărora politica monetară are efect limitat sau deloc, cum ar fi prețurile administrate, prețurile volatile (legume, fructe, ouă, combustibil), tutun, alcool – arată faptul că prețurile au crescut din alte motive decât creșterea prețului internațional al petrolului și creșterea prețurilor administrate, mai exact au crescut ca urmare a politicii fiscale prociclice a guvernului. Altfel spus, un deficit bugetar mai mic si mai mulți bani alocați investițiilor ar fi avut ca rezultat o inflație de sub 4%.

Temperarea ritmului de creștere a inflației se datorează în bună măsură deciziilor BNR de creștere a ratei de politică monetară, în trimestrul IV din 2017 și în trimestrul 1 din 2018. Pentru lunile următoare ne așteptăm ca prețurile produselor alimentare să scadă, conform evoluției istorice, dar presiunea asupra prețurilor produselor nealimentare se va păstra. 

Chiar dacă asistam la o temperare relativă a inflației, este posibil ca presiunile de depreciere să forțeze BNR să recurgă la o nouă creștere a ratei de politică monetară în luna august.  În lipsa unei asemenea intervenții, este posibil să ne confruntăm cu o depreciere a monedei naționale. 

Totuși, în situația în care ritmul mai lent de creștere economică continuă, BNR ar putea ignora presiunile inflaționiste pentru a proteja creșterea economică. Reamintim că nivelul de creștere economică nominală influențează în mod direct măsurile fiscal-bugetare, astfel: dacă creșterea economică (PIB nominal) se situează sub nivelul prognozat la elaborarea bugetului, Guvernul trebuie să intervină cu măsuri de reducere a cheltuielilor, de creștere a veniturilor sau ambele pentru a ține sub control deficitul bugetar exprimat ca procent din PIB. În acest moment nu ar fi posibilă niciuna dintre opțiuni: o nouă creștere de taxe nu este fezabilă din punct de vedere politic, după reintroducerea supra-accizei la combustibil, iar pe partea de cheltuieli nu mai există spațiu pentru o nouă reducere (cheltuielile cu bunuri și servicii și cele de investiții au fost reduse drastic pentru a face față creșterilor salariale și cheltuielilor de asistență socială). 

Deși este posibil ca preturile la produsele alimentare să scadă în luna iulie, având în vedere evoluția istorică a acestor prețuri, și ca atare inflația să se tempereze, probabilitatea ca ratele dobânzilor interbancare să scadă este redusă, ele fiind deja negative în termeni reali. În aceste condiții estimăm că ratele la creditele în lei se vor păstra la nivelul actual, iar costul noilor credite nu va scădea. 

Estimăm că inflația la sfârșitul anului 2018 va fi in jur de 3,5%, iar  la sfârșitul anului 2019 va ajunge la 4,1%.

Atragem atenția asupra unui grav derapaj de la buna guvernanță publică la nivelul Institutului Național de statistică încă din luna februarie 2018. INS, într-un semn obediență și subordonare politică, a eliminat coloana detaliată de creșteri de prețuri față de anul precedent, începând cu luna februarie 2018, când inflația a crescut vertiginos. INS a păstrat numai cifrele agregate raportate la anul precedent, aceasta fiind o cerință expresă a Eurostat. Cerem INS sa revină la un comportament profesionist pentru că instituția este datoare să informeze corect populația și firmele, cu atât mai mult cu cât această instituție este finanțată din taxele și impozitele plătite de către cetățeni și firme. 

*Inflația CORE3 reprezintă inflația (generală) din care se deduc prețurile asupra cărora politica monetară are efect limitat sau deloc, cum ar fi prețurile administrate, prețurile volatile (legume, fructe, ouă, combustibil), tutun, alcool.