Comunicate de presă

Evoluția bugetului general consolidat în primele 6 luni ale anului indică o continuă deteriorare a finanțelor publice, un deficit bugetar record, venituri publice în scădere raportate la Produsul Intern Brut și cheltuieli cu asistența socială și salariile publice în creștere, în detrimentul investițiilor publice efective. 

Revoluția” fiscală, măsurile populiste și proasta colectare a veniturilor publice stabilesc un nou ”record” absolut al guvernului PSD-ALDE în domeniul finanțelor publice, unde deficitul bugetului general la 6 luni ajunge la 14,97 miliarde de lei, față 6,3 miliarde în 2017 și 3,9 miliarde lei în 2016. Primul semestru al anului 2018 arată o falie accentuată a veniturilor și cheltuielilor publice, astfel încât veniturile publice totale (inclusiv subvențiile pentru agricultură care nu ar fi trebuit incluse în buget) au crescut în termeni nominali cu 12,6% față de anul precedent, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu 19%. Această evoluție nefavorabilă este cu atât mai îngrijorătoare cu cât are loc într-un context economic bun, cu o creștere prognozată de 5,5%. Reducerea ritmului de creștere economică ar putea aduce România într-o stare de vulnerabilitate, cu deficite în creștere și finanțare scumpă.

În mod logic, rectificarea bugetară ar trebui să fie una negativă, ca urmare a veniturilor fiscale insuficiente și a accelerării cheltuielilor cu pensii și salarii. Veniturile fiscale nu țin pasul cu programul asumat de încasări și nici cu creșterea economică, în timp ce cheltuielile cu pensii și salarii cresc rapid. Din datele bugetare la 6 luni reiese că până la sfârșitul anului ar fi nevoie de majorarea sumelor alocate pentru salarii cu circa 5 miliarde de lei și a celor pentru pensii cu circa 3 miliarde de lei. O rectificare bugetară pozitivă ar putea avea loc numai în condițiile creșterii artificiale și nejustificate a venitruilor bugetare prognozate pentru a doua parte a anului, în ciuda unui parcurs modest în primul semestru.

Efectele economice ale politicii fiscal-bugetare prociclice se reflectă în creșterea datoriei publice nominale, a costurilor de finanțare a deficiului bugetar, în creșterea ratelor dobânzilor și diminuarea resurselor disponibile pentru finanțarea sectorului privat, precum și în creșterea deficitului de cont curent. Cele 15 miliarde de lei atrase de stat în special din sectorul bancar intern pentru finanțarea deficitului bugetar reprezintă un minus de finanțare pentru sectorul privat. În acest fel, statul face concurență directă și neloială sectorului privat în ceea ce privește accesul la finanțare. În timp ce sectorul privat ar folosi aceste resurse pentru investiții și dezvoltare, statul folosește resursele disponibile în economie preponderent pentru plata cheltuielilor sale curente. Creșterea deficitului de cont curent se traduce prin presiune asupra monedei naționale în sensul deprecierii față de principalele valute.

Analiza deficitului bugetului general consolidat pe bugetele componente arată o probabilitate mare de depășire a deficitului bugetar asumat pentru 2018, de sub 3% din PIB. Practica bugetară națională se bazează pe un deficit mare al bugetului de stat, compensat de surplusul bugetelor locale, al instituțiilor publice autofinanțate (universități, institute de cercetare care primesc bani de la buget dar au și venituri proprii din diferite taxe, contribuții, proiecte de cercetare etc.) și al bugetului pentru șomaj. Contribuția cea mai însemnată la compensarea deficitului bugetului de stat o au bugetele locale, apoi bugetele instituțiilor cu autofinanțare. Față de anii anteriori, în 2018 surplusul acestor două bugete esențiale pentru atingerea țintei de deficit general este cu circa 27%, respectiv 52% mai mic decât în 2017. Mai mult, creșterea salariilor în primării și lucrările derulate la nivel local prin PNDL conduc la reducerea in continuare a acestui surplus și accentuarea presiunii pe bugetul de stat. În primul semestru din 2017 deficitul bugetului de stat de 14,6 miliarde de lei era diminuat până la 6,3 miliarde de lei în principal prin surplusul consistent de 5,2 miliarde de lei din bugetele locale, 1,6 miliarde de lei surplusul instituțiilor autofinanțate, 593 milioane din fondul pentru șomaj, 272 milioane de lei din bugetul de asigurări sociale de stat.

Analiza componentelor bugetului general consolidat mai arată că bugetul asigurarilor sociale de stat (pensii și alte categorii de cheltuieli cu asistența socială) are un deficit nominal mai mare decât în anii precedenți, în ciuda transferului contribuțiilor de la angajator la angajat, justificat întocmai prin nevoia de echilibrare a bugetului de asigurari sociale de stat. Astfel, deficitul bugetului de asigurari sociale de stat este de 775 de milioane de lei în 2018, față de un surplus de 272 de milioane de lei în 2017 și deficit de 716 milioane de lei în 2016. Raportat la PIB, deficitul bugetului de asigurări sociale de stat se reduce cu numai 0,01 puncte procentuale față de 2016, de la 0,09% din PIB în 2016 la 0,08% din PIB în 2018.

Veniturile fiscale au scăzut dramatic (cu 1 puncte procentuale față de 2017 și cu 1.8 pp față de 2016),ajungând la 7,3% din PIB, în condițiile în care România înregistrează oricum cel mai redus nivel al veniturilor fiscale din Uniunea Europeană (excluzând Irlanda). Astfel, decizia de a continua politica de creștere a cheltuielilor, ignorând evoluția economică (în general) și a veniturilor (în particular) arată că PSD-ALDE nu are o preocupare pentru sustenabilitatea finanțelor publice și o creștere durabilă a nivelul de trai al românilor.

Cu 10% mai puține firme înregistrate

Stagnarea activității economice din primul trimestru al anului 2018 este confirmată de nivelul tot mai redus al încasărilor din impozitul pe profit. În primele 6 luni ale anului acestea autotalizat doar 0,8% din PIB, în scădere cu 0,1 pp față de perioada similară a anului trecut și cu 0,2 pp față de 2016. În termeni nominali aceasta reprezintă o creștere de circa 90 de milioane de lei față de anul trecut, ajungând la 7,2 miliarde lei în semestrul I 2018. Mai mult decât atât, modul în care guvernarea PSD-ALDE tratează sectorul antreprenorial, ignorând cerințele repetate de stabilitate și predictibilitate, se traduce și într-un număr mai mic de persoane fizice și juridice înmatriculate în primele 6 luni din 2018 (scădere cu 9,8% față de perioada similară a anului trecut).

Încasările din TVA (reprezentând 2,9% din PIB) au continuat trendul descrescător, fiind mai mici cu  0,2 pp față de perioada similară din 2017 și 0,6 pp față de 2016. În termeni nominali, încasările dinTVA au crescut cu numai 5,9%, deși consumul – ca principală sursă a colectării TVA - a crescut cu 7,5% în primele 5 luni din 2018. Acest lucru echivalează cu o creștere a evaziunii fiscale, datorate, în principal, unui ANAF politizat și profund ineficient.

Încasările din accize au scăzut în primele 6 luni din 2018 cu 0,1 pp față de perioada similară din 2017, ajungând la 1,4% din PIB cu toate că a fost reintrodusă supra-acciza pe carburant. La fel ca la prima introducere, această taxare nu a reprezentat decât o modalitate de a petici bugetul, fiind responsabilă de creșterea cu 26% a prețului carburanților.

Contribuțiile sociale au crescut cu 36% (+12,6 miliarde lei) însă această evoluție nu reprezintă o îmbunătățire a colectării, fiind mai degrabă un exercițiu contabil de mutare a banilor dintr-un cont în altul. În esență, plusul de la contribuții provine din creșterea ratei contribuțiilor de asigurări sociale, creșterea fondului de salarii din sectorul bugetar și creșterea salariului minim (aproape exclusiv în sectorul privat). O parte din acest plus la contribuții se reflectă în scăderea încasărilor din impozitul pe salarii ș ivenit față de anul trecut cu 21% în termeni nominali și cu 0,5 pp raportat la PIB, ajungand la 1,3% din PIB în prima parte a anului curent, respectiv 11,7 miliarde lei.

Principala sursă de finanțare a ajuns să fie reprezentată de Contribuțiile de asigurări (5% din PIB și 36% din total venituri), ca urmare a “revoluției fiscale”. Pentru cei mai mulți salariați, în special din mediul privat, mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat a însemnat o majorare infimă a salariului real, și acea erodată de creșterea ratelor dobanzilor și inflației.

Veniturile nefiscale din primele 6 luni ale anului au crescut cu 13% (+1,2 miliarde lei),rămânând ca procent din PIB la valoarea înregistrată în perioada similară din 2017 de 1,1% din PIB. Creșterea acestor venituri vine ca urmare a repartizării a 90% din profiturile companiilor de stat spre dividende pentru a petici situația bugetară. Din nou, ca și în 2017, guvernarea PSD-ALDE ne arată că nu are în vedere dezvoltarea acestor companii pe termen lung, în condițiile în care companii strategice (Nuclearelectrica, Transgaz, Romgaz, etc.) vor rămâne astfel fără bani de investiții.

Cheltuielile totale ale Bugetului General Consolidat au reprezentat 15,8% din PIB, aceasta fiind și cea mai mare valoare raportată la PIB din ultimii 6 ani.

Cheltuielile curente ale statului din primele 6 luni ale anului, au crescut cu 17% față de 2017 și cu 31% față de 2016.

Platforma România 100 atrage din nou atenția asupra faptului că politica simultană de creștere a cheltuielilor bugetare (unele cu caracter permanent), concomitent cu reducerea taxelor și impozitelor mai ales în perioade de creștere economică este nesustenabilă. Un mix similar de politici economice a fost implementat și în perioada premergătaoare crizei economice, reprezentând un factor destabilizator și amplificând efectele crizei, mai ales asupra celor vulnerabili și cu venituri fixe. Astfel, guvernarea PSD-ALDE arată un dispreț total față de viitorul românilor, ignorând regulile de guvernanță economică adoptate la nivel european și asumate integral de România.

Spațiul bugetar destinat investițiilor devine tot mai redus deoarece 80% din veniturile fiscale se distribuie către salarii și pensii, față de 69% în 2016. Fără investiții masive în infrastructură (rutieră, feroviară etc.) România va continua să adâncească  decalajele majore între regiuni și față de alte state europene în ceea ce privește nivelul de trai și potențialul de dezvoltare.

În primele 6 luni ale anului, investițiile realizate de CNAIR reprezintă 9% din totalul cheltuielilor decapital (i.e. investiții). 

În primele 6 luni ale anului 2018, soldul BGC s-a înrăutățit cu circa 8,7 miliarde lei, față de perioada similară din 2017 și cu 11,1 miliarde lei față de 2016, ajungândla un deficit de 1,6% din PIB, ceea ce reprezintă cel mai mare deficit dinultimii 6 ani.

Platforma România 100 cere Ministerului Finanțelor Publice să dea dovadă de bună-credință și profesionalism și să publice următoarelor date, în mod distinct și fără echivoc:

  • Veniturile și cheltuielile aferente fondurilor decoeziune în mod distinct, nuîmpreună cu subvențiile pentru agricultură. Această manieră netransparentă deraportare a diferitelor tipuri de fonduri primite de la UE a fost introdusă în2017 pentru a masca rezultatele slabe în absorbția fondurilor de coeziune. Dinpăcate, prin această denaturare se pierde comparabilitatea datelor și selimitează accesul cetățenilor la informație;
  • Pensiile speciale
  • Investițiile publice.